Sunt sau nu românii chemaţi la oaste? „Există un exerciţiu care evaluează această resursă operaţională”
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/08/WhatsApp-Image-2025-08-27-at-13.23.40.jpeg)
Zvonurile privind „chemarea românilor la oaste” sunt doar fake news. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că astfel de exerciții – cunoscute sub numele de Mobex – au loc periodic și nu au legătură cu un eventual război.
Ionuţ Moşteanu: „Nu-i cheamă nimeni la oaste”
”Îi anunţ de acum pe cei care vor mai vedea pe internet că îi cheamă cineva la oaste: nu-i cheamă nimeni la oaste, nu intrăm în niciun război”, a spus ministrul, explicând că astfel de exerciţii au loc nu doar în România, ci şi în alte ţări, scrie news.ro.
Ionuț Moșteanu a explicat marți seară, la Euronews România, că zvonurile privind o mobilizare a românilor sunt false și că, de fapt, este vorba despre un exercițiu de rutină al Armatei, cunoscut sub numele de Mobex. Acesta are loc de mai mulți ani, etapizat pe județe și regiuni, și urmărește actualizarea bazei de date și verificarea resursei operaționale.
Potrivit ministrului, în primăvara acestui an exercițiile s-au desfășurat în Teleorman, Giurgiu și Olt, urmând ca în septembrie să continue la Sibiu și Mureș, iar în octombrie să aibă loc cea mai amplă simulare, în București și Ilfov.
„Nu intrăm în niciun război, nu ia Armata pe nimeni cu forța în serviciul militar. Este doar un exercițiu planificat, desfășurat periodic, așa cum se întâmplă și în alte țări”, a subliniat Moșteanu.
El a spus că baza de date a Armatei trebuie adusă la zi, iar acest lucru se întâmplă în toate ţările.
Moşteanu a subliniat că la aceste exerciţii sunt chemaţi bărbaţii care au făcut stagiul militar obligatoriu.
Acţiune de dezinformare şi în diaspora
O acţiune de dezinformare similară a avut ca ţintă românii stabiliţi în străinătate, care au primit un document potrivit căruia sunt convocaţi la un centru militar din ţară pentru a se înrola în Armată. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a transmis că documentul este fals.
La o analiză sumară a documentului fals, rezultă că structura menţionată în antetul aşa-zisului „document”, respectiv „Direcţia de Recrutare” nu există în organigrama MApN, iar ştampila este falsificată. De asemenea, MApN transmite că nu există în rândul personalului un ofiţer cu numele şi funcţia celui care „semnează” acest fals.
Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.