Unul din șase români nu mai mănâncă carne la două zile. Facturile înghit banii de mâncare

Tot mai multe familii din România își sacrifică mesele zilnice pentru a putea plăti facturile și obligațiile financiare. Creșterea constantă a prețurilor la alimente și utilități a împins mii de oameni să renunțe la produse de bază, iar datele oficiale confirmă tendința. Un barometru publicat recent de Eurostat arată că unul din șase români nu își permite o masă adecvată, care să conțină carne sau pește, măcar o dată la două zile.

Masa de zi cu zi, o problemă pentru familiile cu venituri mici

În multe gospodării, mesele au devenit mai simple și mai rare. În locul cărnii sau al peștelui, pe masă ajung mai des cartofii, unul dintre puținele alimente care s-au ieftinit în ultimele luni. Oamenii cumpără în cantități mai mici și își ajustează meniurile astfel încât să facă față cheltuielilor de bază.

În 2024, 16,3% dintre români nu și-au putut permite o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în scădere faţă de anul precedent, de la 23%. România se situează astfel peste media UE, unde ponderea este de 8,5%. În rândul statelor membre, suntem pe locul 3 de la coada clasamentului. Cel mai mare procent al persoanelor care nu își permit o masă adecvată se înregistra în Bulgaria (18,7%), și Slovacia (17,1%).

La polul opus sunt Cipru și Portugalia, unde doar 1,2%, respectiv 2,5% din populația totală nu își permite o masă adecvată. Românii se plâng că în contextul traiului tot mai greu se văd nevoiţi să taie de pe listele de cumpărături. Facturile tot mai mari, ratele la bănci şi utilităţile sunt prioritizate în contextul scăderii puterii de cumpărare.

14:44, 04.09.2025 • Energie

Ministrul Energiei: „Românii vor simți scăderea prețului la facturile de curent” (VIDEO)

21:03, 02.09.2025 • ECONOMIE

Vouchere de 50 de lei pentru plata facturilor la energie: când ajung banii la românii cu venituri mici

Prețurile cresc, veniturile stagnează

Datele Institutului Național de Statistică arată că, față de anul trecut, carnea și peștele sunt în medie cu 5% mai scumpe. Producătorii și comercianții spun că majorările sunt inevitabile, fiind determinate de creșterea costurilor la transport, materii prime și electricitate.

Pe de altă parte, salariile nu țin pasul cu inflația, iar bursele școlare și alte forme de sprijin care completau veniturile unor familii au fost reduse. Rezultatul: tot mai mulți români se văd obligați să reducă din bugetul pentru hrană.

Conform statisticilor oficiale, 16,7% din cheltuielile unei gospodării merg pe alimente, în scădere cu un punct procentual față de finalul lui 2024. Pe bunuri nealimentare, familiile dau în jur de 22,1% din venituri, iar cea mai mare parte – 34,5% – este destinată taxelor și impozitelor.

În aceste condiții, spațiul rămas pentru cheltuieli legate de hrană și alte nevoi esențiale se restrânge, lăsând oamenii în pragul sărăciei alimentare.

Situația se îmbunătățește ușor, dar rămâne critică

Deși procentul de 16,3% este mai mic decât cel înregistrat în 2023, când aproape un sfert dintre români (23%) nu își permiteau carne sau pește la două zile, realitatea din teren arată că scăderea nu este resimțită de toți. Mulți oameni spun că trăiesc de la o lună la alta și că orice cheltuială neprevăzută le dă bugetul peste cap.

Citeşte şi: Ne paşte sărăcia la bătrâneţe. Sistemele de pensii se clatină în Europa

„Faptul că procentul a scăzut e o veste bună la nivel statistic, dar în viața reală românii încă resimt presiunea facturilor și a coșului zilnic. Suntem încă mult deasupra mediei europene, ceea ce arată că fenomenul sărăciei alimentare rămâne o problemă gravă”, explică un sociolog.

Pentru numeroși români, o masă completă, cu carne sau pește, a ajuns să fie un lux, iar prioritățile se mută spre supraviețuirea financiară – facturi, chirii, rate și taxe. În timp ce statele vestice discută despre diversitate alimentară și reducerea risipei, în România, lupta se duce încă pentru a pune suficientă mâncare pe masă.