Milioane pierdute și patrimoniu în derivă într-un județ UDMR
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/09/DSC_4368.jpg)
Consiliul Județean Satu Mare, condus de ani buni de UDMR prin președintele Pataki Csaba, a fost vizat de un amplu audit al Curții de Conturi, iar concluziile raportului aprobat pe 21 august 2025 ridică semne de întrebare serioase privind modul de gestionare a banilor publici și a patrimoniului județului.
Gestionarea patrimoniului public
Auditul Curții de Conturi scoate în evidență deficiențe majore în gestionarea patrimoniului public la nivelul Consiliului Județean Satu Mare și al entităților subordonate. Printre problemele cele mai grave se numără lipsa reevaluării activelor necurente, în special la Filarmonica „Dinu Lipatti”, Biblioteca Județeană și Spitalul Județean. Potrivit legislației în vigoare, reevaluarea activelor trebuie realizată cel puțin o dată la trei ani pentru a asigura o imagine reală și corectă a patrimoniului.
Neefectuarea reevaluărilor generează riscuri semnificative: pe de o parte, patrimoniul poate fi subevaluat, ceea ce denaturează situațiile financiare consolidate; pe de altă parte, există posibilitatea ca pierderi sau lipsuri să rămână neobservate. Curtea de Conturi a stabilit termenul de remediere pentru martie 2026, ceea ce înseamnă că această problemă va persista încă aproape un an, cu potențial impact asupra deciziilor bugetare și a transparenței în administrația județeană.
Denaturări ale situațiilor financiare
Raportul evidențiază și erori semnificative în contabilitatea județului. Cea mai gravă situație a constat în raportarea eronată a creanțelor: inițial, în bilanț apăreau 20,8 milioane lei, în timp ce valoarea reală era de 757.000 lei. Deși abaterea a fost corectată ulterior, dimensiunea erorii reflectă deficiențe majore în controlul intern și în procedurile de verificare a datelor financiare.
Alte probleme identificate includ dublarea unei creanțe de 367.500 lei, clasificarea greșită a activelor curente ca active necurente, în valoare de 878.040 lei, și menținerea în contabilitate a unor datorii vechi din 2016–2017, în valoare de 280.736 lei, fără justificare. Aceste situații afectează acuratețea bilanțului și pot influența deciziile privind alocarea resurselor, investițiile și bugetarea pentru anul următor.
Venituri și taxe raportate eronat
Auditul a semnalat și neconcordanțe între execuția bugetară și situațiile financiare consolidate, în valoare de 2,8 milioane lei. În domeniul impozitelor, veniturile colectate din mijloacele de transport au fost subevaluate cu 8.784 lei, din cauza necolectării complete și a nerepartizării corecte a cotelor către bugetul județean.
Mai mult, 12 unități administrativ-teritoriale nu au transmis situațiile privind încasările efectuate, ceea ce indică o lipsă de coordonare și de control asupra fluxurilor financiare la nivel local. Această deficiență poate conduce la pierderi de venituri pentru bugetul județean și subliniază necesitatea unor mecanisme mai eficiente de monitorizare și raportare în cadrul întregului județ.
Probleme în achiziții publice
Auditul Curții de Conturi a identificat deficiențe semnificative în domeniul achizițiilor publice gestionate de DGEP Satu Mare. Cel mai relevant caz este contractul de prestări servicii de curățenie, care a fost prelungit peste termenul legal fără ca documentația inițială să prevadă posibilitatea suplimentării cantităților de servicii. Această situație contravine legislației în vigoare și expune instituția la riscuri juridice și financiare, inclusiv sancțiuni sau chiar anularea contractului. Constatările evidențiază lipsa unui cadru procedural clar și a unor mecanisme de control care să prevină abaterile în derularea contractelor publice, ceea ce poate afecta eficiența cheltuirii fondurilor publice și transparența procesului de achiziții.
Deficiențe în controlul intern și guvernanță
Auditul a mai scos în evidență lipsuri în sistemul de control intern și în guvernanța entităților subordonate Consiliului Județean. La Muzeul Județean Satu Mare și la Filarmonica „Dinu Lipatti”, fișele de post nu sunt actualizate conform prevederilor legale și procedurilor interne, iar procedurile contabile nu reflectă modificările aduse de OMFP nr. 699/2024 privind raportarea financiară. Această lipsă de actualizare și uniformizare a procedurilor slăbește controlul intern, favorizează repetarea abaterilor și reduce capacitatea entităților de a utiliza eficient și responsabil fondurile publice.
Probleme nerezolvate de ani de zile
Un alt aspect critic semnalat de audit vizează DGASPC Satu Mare, care a raportat creanțe și datorii incerte către bugetul de stat, în valoare de 1,74 milioane lei, reprezentând sume acordate necuvenit persoanelor cu handicap vizual. Situația persistă din 2009, ceea ce arată un blocaj sistemic în clarificarea evidențelor contabile și un risc major de fraudă sau pierdere de fonduri publice. Această problemă de lungă durată evidențiază nevoia stringentă de măsuri corective și de consolidare a mecanismelor de control.
Risc în relația cu instituții externe
Auditul a identificat neconcordanțe între creanțele raportate de unitățile spitalicești și datoriile înregistrate de Casa de Sănătate, semnalând lipsa reconcilerii contabile între instituțiile implicate. Această situație poate genera litigii, întârzieri în decontări și pierderi financiare, afectând credibilitatea administrației județene în relația cu sistemul național de sănătate și evidențiind deficiențe în colaborarea interinstituțională.
Județul Satu Mare sub control UDMR de peste un deceniu
Aceaste situații ridică întrebări legate de modul în care UDMR, partid care conduce Consiliul Județean Satu Mare de ani buni, gestionează banii publici. Sub președinția lui Pataki Csaba, auditul Curții de Conturi relevă probleme sistemice de transparență, control intern și conformitate legală.
Nr. | Problemă identificată | Impact financiar / operațional | Risc major |
---|---|---|---|
1 | Lipsa reevaluării activelor (Filarmonică, Bibliotecă, Spital) | Patrimoniu raportat eronat, imagine neconformă a bilanțului | Posibile pierderi sau fraudă mascată în timp |
2 | Creanțe raportate greșit (20,8 mil. lei în loc de 757.000) | Distorsionarea situațiilor financiare | Risc de decizii bugetare eronate și raportare falsă |
3 | Dublarea înregistrării unei creanțe (367.500 lei) | Creșterea artificială a activelor | Risc de control slab și posibilă fraudă |
4 | Active clasificate greșit (878.040 lei) | Neconcordanță între bilanț și realitate | Risc de audit negativ și sancțiuni |
5 | Menținerea datoriilor vechi (2016–2017) – 280.736 lei | Datorii fictive, bilanț denaturat | Risc de pierdere a încrederii și audit corectiv |
6 | Venituri din impozite raportate greșit (abatere: 8.784 lei) | Pierdere de venituri la buget | Risc de subfinanțare și penalități |
7 | Necomunicarea situațiilor de către 12 UAT-uri | Lipsă control pe încasări | Risc de evaziune locală și pierderi de venituri |
8 | Contract curățenie prelungit ilegal (DGEP) | Încălcarea legislației achizițiilor publice | Risc de sancțiuni și anularea contractului |
9 | Fișe de post și proceduri neactualizate | Control intern ineficient | Risc de abateri repetate și neconformitate |
10 | Creanțe/datorii incerte (DGASPC: 1,74 mil. lei) | Blocarea clarificării financiare din 2009 până azi | Risc major de fraudă sau pierdere fonduri |
11 | Neconcordanțe cu Casa de Sănătate | Raportări contabile eronate între instituții | Risc de litigii și pierderi la decontări |
Top 3 probleme critice
-
Raportarea falsă a creanțelor (20,8 milioane lei) – denaturează imaginea financiară.
-
Lipsa reevaluării activelor – afectează corectitudinea patrimoniului.
-
Achiziții publice cu abateri – pot genera sancțiuni și anularea contractelor.