România și Bulgaria se mobilizează: al doilea pod peste Dunăre devine prioritate strategică

Premierul României, Ilie Bolojan, și omologul său bulgar, Rossen Jeliazkov, au discutat astăzi despre proiectele comune de infrastructură și securitate, evidențiind importanța construirii celui de-al doilea pod peste Dunăre la Ruse. Inițiativa vizează decongestionarea traficului și stimularea cooperării economice între România și Bulgaria.

România și Bulgaria, partenere strategice

Premierul român Ilie Bolojan și premierul bulgar Rossen Jeliazkov au avut o convorbire telefonică în care au pus accent pe consolidarea relațiilor bilaterale dintre România și Bulgaria, cu accent pe domeniul infrastructurii de transport și securitatea maritimă la Marea Neagră.

Unul dintre subiectele centrale a fost necesitatea construirii unui al doilea pod peste Dunăre, la Ruse, menit să suplimenteze actualul punct de trecere și să reducă aglomerația rutieră.

Potrivit Guvernului României, podul de la Ruse reprezintă un element strategic, nu doar pentru mobilitatea cetățenilor, dar și pentru fluxurile comerciale transfrontaliere.

09:37, 27.08.2025 • ACTUALITATE

Arad: Podul hobanat, „ușurat” cu 1.500 de tone pentru a corecta deformările vizibile

09:02, 24.08.2025 • Internațional

Bulgaria, sufocată de criza apei: un semnal de alarmă pentru România și restul Europei

„Un al doilea punct de trecere modern va decongestiona traficul și va stimula cooperarea economică dintre cele două țări”, a transmis Executivul român. În acest sens, cei doi lideri au decis înființarea unui grup de lucru comun, care va analiza și coordona proiectele transfrontaliere, astfel încât implementarea să fie eficientă și să răspundă nevoilor ambelor state.

Consolidarea Parteneriatului Strategic România–Bulgaria

Discuțiile dintre Bolojan și Jeliazkov s-au înscris în cadrul Parteneriatului Strategic România–Bulgaria, semnat în martie 2023, care stabilește priorități clare pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Documentul acoperă domenii precum infrastructura, energia, securitatea regională și comerțul. Premierii au subliniat importanța respectării angajamentelor asumate și a intensificării colaborării în proiectele majore, cu accent pe beneficii concrete pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Pe lângă infrastructură, discuțiile au vizat și domeniul securității maritime, un subiect sensibil în contextul tensiunilor regionale. Oficialii au reconfirmat angajamentul ambelor state față de protejarea libertății de navigație și a comerțului în zona Mării Negre, consolidând astfel cooperarea în domeniul militar și civil pentru asigurarea unui climat stabil în regiune.

Sprijin pentru comunitatea românească din Bulgaria

Un alt punct abordat a fost deschiderea Consulatului Onorific al României la Ruse, inițiativă sprijinită de Bulgaria. Premierul Bolojan a mulțumit omologului său pentru susținerea acestui demers, subliniind că noul consulat va facilita relațiile bilaterale și va oferi sprijin comunității românești din regiune.

Prezența unei reprezentanțe diplomatice va permite gestionarea mai eficientă a problemelor cetățenilor și va contribui la consolidarea legăturilor culturale și economice dintre România și Bulgaria.

România și Bulgaria, ultimele în clasament

Datele preliminare publicate de Eurostat arată că România și Bulgaria se află la coada Uniunii Europene în ceea ce privește speranța de viață, în timp ce țările din nordul și sudul Europei conduc clasamentul. Evoluția ultimilor ani indică totuși o îmbunătățire față de perioada pre-pandemică.

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, România avea a doua cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană, de 76,6 ani, sub media UE de 81,7 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 2023. La nivel european, 15 state membre depășesc media, cele mai mari valori fiind înregistrate în Italia și Suedia (ambele cu 84,1 ani), urmate de Spania cu 84 de ani.

România și Bulgaria, în coada clasamentului

La polul opus, Bulgaria se situează pe ultimul loc în UE, cu o speranță de viață de 75,9 ani, urmată de România. În ciuda poziției modeste, România a înregistrat o creștere de un an comparativ cu anul 2019, perioada pre-pandemică. Aceeași tendință de creștere s-a observat și în Letonia și Cehia, cu câte un an, și în Lituania, cu 1,1 ani.

Țările de Jos au fost singurul stat membru în care speranța de viață a scăzut în 2024 comparativ cu 2019, cu 0,2 ani, în timp ce în Spania s-a menținut stabilă, cu o creștere minimă de 0,1 ani, iar Franța a înregistrat o evoluție aproape stagnantă.