Când va reveni inflaţia în limite normale? Ministrul Finanţelor aduce clarificări
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/nazare.jpg)
Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a declarat că nivelul inflației, care a ajuns la aproape 10% la finalul lunii august, reprezintă un fenomen temporar și va reveni la nivelul de referință până la sfârșitul anului 2026. Oficialul a precizat că, în baza evaluărilor Băncii Naționale a României și a propriilor analize, creșterea prețurilor nu reprezintă o tendință permanentă.
Nazare: „Este o chestiune temporară, nu permanentă”
Ministrul a subliniat că atât măsurile incluse în primul pachet de politici economice, cât și cele din cel de-al doilea, împreună cu gestionarea atentă a cheltuielilor publice, vor contribui la temperarea actualului puseu inflaționist.
„Chiar dacă nivelul inflației este ridicat, acesta, în paralel cu măsurile pe care le luăm, va reveni la finalul anului viitor în intervalul de referință. Este o chestiune temporară, nu permanentă”, a declarat Nazare într-un interviu acordat Digi24.
Întrebat despre posibilitatea ca inflația să urce în continuare, având în vedere estimările unor analiști care indică chiar un nivel de 15%, ministrul a refuzat să facă pronosticuri precise, subliniind că în prezent este prematur să se ofere cifre concrete.
Majorarea preţurilor afectează puterea de cumpărare
Specialiștii economici avertizează că majorarea prețurilor afectează puterea de cumpărare a populației și crește costurile de trai, însă autoritățile insistă că aceste efecte sunt temporare și vor fi contracarate prin măsuri de politică fiscală și monetară. Pachetul de măsuri menționat de ministru include, printre altele, ajustarea cheltuielilor publice și intervenții menite să limiteze impactul majorărilor de prețuri asupra consumatorilor.
Citeşte şi: Românii strâng punga, dar nu renunţă la micile plăceri, în ciuda inflaţiei
Ministrul Nazare a mai precizat că Guvernul monitorizează constant evoluția inflației și a pieței, iar măsurile adoptate vor fi ajustate în funcție de necesitate pentru a proteja economia și stabilitatea financiară a României.
Cum sunt afectaţi cetăţenii de inflaţie
Rata anuală a inflaţiei din România a urcat în august 2025 la 9,9%, de la 7,8% în iulie, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creșterile cele mai mari s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+10,48%) și la servicii (+9,85%), iar produsele alimentare s-au scumpit cu 8,92% anual. Ajustările de preț au fost influențate și de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, precum și de creșterea cotei reduse la 11%.
Printre produsele cu scumpiri semnificative se numără pâinea (+9,5% anual), laptele de vacă (+9,9%), carnea de pasăre (+8,4%) și ouăle (+8,7%). Fructele proaspete au înregistrat o creștere spectaculoasă de 41,7%, iar citricele au urcat cu 14,8% față de anul anterior. De asemenea, prețul energiei electrice a explodat cu 65,7% anual, după expirarea plafonării tarifelor, iar apa, canalizarea și salubritatea s-au scumpit cu peste 13%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că inflația va atinge un vârf în septembrie, estimat între 9,6% și 9,7%, urmând ca la finalul anului să depășească 9%. Această perioadă marchează un puseu temporar al inflației, cu efecte semnificative asupra costurilor de trai și bugetelor familiilor.
Ce este inflația?
Inflația reprezintă creșterea generală și susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie pe o perioadă de timp. Practic, pe măsură ce inflația crește, puterea de cumpărare a banilor scade, iar aceleași produse sau servicii devin mai scumpe.
Inflația poate fi determinată de mai mulți factori: creșterea costurilor de producție, majorarea cererii pentru anumite bunuri, sau politici fiscale și monetare care influențează cantitatea de bani din economie. Rate moderate ale inflației sunt normale într-o economie sănătoasă, însă creșterile rapide sau neașteptate pot afecta bugetele familiilor, economiile și investițiile.
Banca Națională a României urmărește ca inflația să se mențină într-un interval de referință, de obicei în jurul a 2–3%, pentru a asigura stabilitate economică și predictibilitate pentru consumatori și firme.