Ce soluţie a găsit România ca să evite o nouă explozie a prețurilor la energie

România și-a asigurat, cel puțin pe termen mediu, un „colac de salvare” împotriva unei noi creșteri explozive a prețurilor la energie: producția de energie pe bază de cărbune va continua și după 2026, a anunțat ministrul Economiei, Radu Miruță. Oficialul subliniază că această soluție este esențială pentru prețuri corecte, securitate energetică și relansare economică, până când vor exista alternative viabile.

Care este soluţia 

Ministrul Economiei, Radu Miruță, afirmă că România nu poate renunța la producția de energie pe bază de cărbune după 2026, subliniind că acesta rămâne o soluție esențială pentru prețuri corecte, securitate energetică și relansare economică, până la apariția unor alternative viabile.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că România nu poate vorbi despre dezvoltare economică și prețuri corecte la energie fără a asigura producție suficientă, iar cărbunele rămâne o soluție esențială.

Citeşte şi: Heirupism în energie: cărbunele ne ține becul aprins în caniculă! Mesajul lui Burduja

Oficialul a subliniat că nu se poate construi o economie puternică pe importuri și prețuri mari la energie, motiv pentru care sprijină continuarea producției pe bază de cărbune.

„Cărbunele în România are un singur drum: să producă energie. Și va continua și după 2026”, a spus Miruță, amintind că a inițiat în Parlament proiectul legislativ PLX 121/2023 privind menținerea producției până când vor exista alternative concrete.

El a adăugat că bunăstarea românilor depinde de dezvoltare economică și de prețuri corecte, iar acestea sunt direct legate de o producție suficientă de energie.

„Cărbunele nu este un moft, ci este încă o necesitate”, a subliniat ministrul.

Termen limită pentru închiderea termocentralelor pe cărbune

România se confruntă cu un termen-limită important în ceea ce privește decarbonizarea sectorului energetic. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022, termocentralele pe lignit și exploatațiile miniere care le alimentează ar fi trebuit să fie închise până la sfârșitul acestui an.

În practică, însă, Ministerul Energiei pregătește o modificare legislativă pentru a amâna aceste închideri, luând în considerare necesitatea asigurării agentului termic pentru consumatorii casnici și industriali din municipiile Craiova și Râmnicu Vâlcea, dar și pentru a evita o criză energetică în perioada tranziției.

Proiectul de lege va include atât grupurile energetice ale Complexului Energetic Oltenia, cât și cele ale CET Govora.

Care este scopul oficialilor

Scopul oficialilor este de a obține aprobarea Parlamentului până la sfârșitul anului și intrarea în vigoare imediată a noii legislații. Ministerul Energiei a transmis deja documentația către Comisia Europeană, cerând acceptul pentru amânarea cu cinci ani a termenului de închidere a termocentralelor și a exploatațiilor miniere aferente. Aceasta face parte din Studiul de adecvanță a Sistemului Energetic Național (SEN) pentru orizontul 2030, realizat în contextul noilor reglementări europene privind tranziția către energia regenerabilă.

Termenul tehnic „adecvanță” desemnează capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface permanent cererile de energie și putere ale consumatorilor, luând în calcul atât ieșirile programate, cât și evenimentele neprevăzute. Ministerul Energiei analizează în paralel impactul social, economic și strategic al prelungirii exploatărilor miniere și funcționării termocentralelor pe lignit, pentru a menține securitatea energetică și locurile de muncă în regiunile tradițional dependente de cărbune.

Amânarea închiderii nu este doar o măsură tehnică, ci și una economică și socială. În contextul întârzierilor proiectelor de centrale pe gaze, continuarea activității termocentralelor pe lignit permite României să mențină producția internă de energie, să evite importurile costisitoare și să protejeze comunitățile locale dependente de minerit. Strategia vizează, pe termen mediu și lung, trecerea treptată la centrale pe gaze și exploatarea rațională a resurselor de cărbune, inclusiv pentru export, fără a afecta obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂.

Astfel, România caută un echilibru între decarbonizare, siguranță energetică și stabilitate economică, încercând să respecte angajamentele europene, dar fără a compromite securitatea și bunăstarea populației.