Nostalgia imperială a lui Donald Trump

Vizita președintelui american Donald Trump în Marea Britanie este marcată de un fast vizual ce a urmărit evocarea simbolurilor puterii imperiale britanice. Programul său a inclus vizite la Castelul Windsor, plimbări cu trăsura, flyover-uri aeriene și accesul la arhivele Churchill de la Chequers, reședința oficială de la țară a premierului britanic.

Aceste elemente spectaculoase au fost menite să transmită imaginea unei relații speciale și a unui respect reciproc între cele două state, dar în spatele acestei aparente grandori se află realități politice mai complexe: Marea Britanie nu mai deține statutul de superputere asociat acestor simboluri, iar Donald Trump rămâne nepopular în rândul britanicilor, scrie The New York Times.

Strategia diplomatică bazată pe nostalgie servește însă scopuri precise pentru ambele părți. Pentru Donald Trump, vizita oferă validare ca lider occidental de prim rang, în timp ce pentru premierul Keir Starmer, întâlnirile permit continuarea unei strategii de echilibru în politica externă și economică, evitând escaladarea tarifelor comerciale sau impactul războiului din Ucraina, dar și asigurând accesul Marii Britanii la tehnologii emergente, cum ar fi inteligența artificială.

Sub suprafața acestui fast vizual, însă, atât Statele Unite, cât și Marea Britanie se confruntă cu crize de identitate. Timp de două secole, Londra și Washington-ul au fost centre ale imperiului și vârfuri ale lumii occidentale, promovând liberalismul democratic și influențând ordinea mondială. În prezent, echilibrul global al puterii se mută către est, iar ambele națiuni se confruntă cu provocări interne majore: consolidarea democrației, evitarea tendințelor autoritare și redefinirea valorilor naționale.

14:30 • Internațional

Cer mohorât, dar fast regal: Trump și Charles marchează o zi istorică la Windsor

14:45 • Internațional

Melania Trump a emanat eleganță alături de Donald la întâlnirea cu Familia Regală în vizita de stat din Marea Britanie

Istoria comună a celor două state a fost profund interconectată, de la summitul secret de la Newfoundland din 1941, când Franklin Roosevelt și Winston Churchill au pus bazele ordinii liberale internaționale postbelice, până la colaborarea economică și militară din perioada Războiului Rece. În acea perioadă, Marea Britanie a trecut prin procesul de decolonizare, pierzând treptat influența globală, în timp ce Statele Unite au consolidat un rol hegemonic, promovând libertatea, oportunitatea și justiția ca valori fundamentale.

Totuși, schimbările recente au subminat aceste povești tradiționale. Brexit-ul din 2016 și alegerea lui Donald Trump în același an reflectă reacții naționaliste la globalizare și liberalism. În Marea Britanie, ieșirea din Uniunea Europeană a generat un sentiment de izolare, stagnare economică și o dependență continuă de forța de muncă migrată. În SUA, administrația Trump a accentuat polarizarea politică, a promovat un conservatorism cultural și religios, și a folosit puterea statului pentru consolidarea controlului intern, deseori în detrimentul minorităților și al opoziției politice.

Analiza experților relevă că aceste evoluții au consecințe directe asupra politicilor interne și externe ale ambelor state. Populațiile sunt polarizate, inegalitățile economice cresc, iar conflictele globale – de la războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, până la competiția comercială și geopolitică cu China – amplifică sentimentul de incertitudine. Post-Brexit, Marea Britanie oferă un exemplu al riscurilor izolării naționale și ale unei politici bazate pe nostalgie imperială și excludere identitară.

În SUA, controlul intern promovat de administrația Trump s-a bazat pe securitate și aplicarea legii într-o manieră militarizată, mobilizând instituțiile statului pentru consolidarea unei identități conservatoare majoritar albe și creștine. Această abordare a intensificat polarizarea socială, a subminat încrederea în instituții și a accentuat tensiunile interne, printr-o retorică care mobilizează frica și resentimentul.

Cu toate acestea, niciuna dintre cele două națiuni nu poate reveni la trecut. Populațiile vor deveni tot mai diverse, iar puterea globală va continua să fie distribuită mai echitabil, pe măsură ce China și alte economii emergente câștigă influență. Pentru a evita efectele negative ale naționalismului exclusivist și nostalgiei imperiale, liderii trebuie să își construiască strategiile pe lecțiile trecutului, să promoveze responsabilitatea și valori democratice, și să accepte schimbările sociale, demografice și economice.

Vizita lui Donald Trump, deși spectaculoasă și plină de simboluri istorice, reflectă tensiunile dintre trecut și prezent, între imagine și realitate, și subliniază provocarea majoră cu care se confruntă ambele națiuni: adaptarea la o lume globală și complexă fără a pierde valorile fundamentale care le-au definit identitatea și influența internațională. În acest context, relația specială dintre Marea Britanie și Statele Unite trebuie să fie bazată pe învățarea lecțiilor comune și pe colaborare reală, nu pe încercarea de a recrea gloria trecutului.