Rețea secretă de propagandă pro-Kremlin, demascată în Republica Moldova: dezinformare online cu bani din Rusia înaintea alegerilor din 28 septembrie
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/11/1728643179-alegeri-moldova.png)
O anchetă sub acoperire realizată de BBC a scos la iveală un mecanism complex de manipulare politică în Republica Moldova, finanțat direct din Rusia. Reporterii au descoperit o rețea coordonată care avea ca obiectiv subminarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie prin campanii de dezinformare masivă pe rețelele sociale și prin sondaje ilegale desfășurate pe teren.
Cum erau recrutați și instruiți tinerii moldoveni
Rețeaua funcționa pe Telegram, unde recruții erau cooptați și supuși unor seminare online cu titluri provocatoare precum „Cum să treci din bucătărie direct în politica națională”. Cei acceptați primeau statutul de „operativi”, cu sarcini clare de propagandă, arată ancheta BBC.
Coordonatoarea, identificată ca fiind Alina Juc, originară din Transnistria, le promitea o plată lunară de 3.000 de lei moldovenești (aproximativ 170 de dolari), transferată prin Promsvyazbank – bancă de stat rusească sancționată internațional și folosită inclusiv de Ministerul rus al Apărării.
Conținut fabricat cu AI și campanii pe TikTok
Participanții erau învățați să creeze videoclipuri pentru TikTok și Facebook, folosind inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială, pentru a genera conținut aparent spontan și satiric.
Mesajele promovate vizau direct guvernarea pro-europeană de la Chișinău și includeau acuzații false, de la presupuse fraude electorale planificate de autorități, până la insinuări legate de traficul de copii și impunerea „valorilor LGBTQ+” odată cu aderarea la UE.
În paralel, unii recruți primeau bani pentru a realiza sondaje de opinie ilegale în capitală. Datele colectate urmau să fie prezentate ca „dovezi” de fraudă electorală în cazul unei victorii a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-UE a președintei Maia Sandu.
Conexiuni directe cu Ilan Șor și ONG-ul Evrazia
Investigația BBC a descoperit legături între rețea și oligarhul fugar Ilan Șor, refugiat la Moscova și sancționat de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru corupție și activități de influență pro-Kremlin.
Totodată, o parte dintre grupuri purtau numele „Evrazia Leaders”, iar fotografii cu Alina Juc au fost găsite pe site-ul ONG-ului Evrazia. Această organizație a fost acuzată anul trecut că a mituit alegători moldoveni pentru a vota împotriva aderării la UE și a fost sancționată de Occident.
Impactul masiv în rețelele sociale
BBC a identificat cel puțin 90 de conturi de TikTok controlate de rețea, prezentate ca „surse independente de știri”. Între ianuarie și septembrie 2025, acestea au publicat mii de materiale care au adunat peste 23 de milioane de vizualizări și aproape 860.000 de aprecieri.
Un raport separat realizat de Digital Forensic Research Lab a confirmat amploarea fenomenului: peste 55 de milioane de vizualizări și 2,2 milioane de aprecieri pe TikTok, cifre considerabile într-o țară cu o populație de numai 2,4 milioane de locuitori.
Reacții oficiale și tăcerea Moscovei
Șeful Poliției Naționale din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru BBC că, „dacă în 2024 campania lui Ilan Șor s-a bazat pe bani, anul acesta miza este dezinformarea”.
BBC a solicitat puncte de vedere din partea lui Ilan Șor, a Alinei Juc și a ONG-ului Evrazia, însă niciunul nu a răspuns. Ambasada Rusiei la Londra a respins acuzațiile și a aruncat, la rândul ei, vina asupra Uniunii Europene, acuzând-o că ar încerca să influențeze scrutinul moldovenesc.
Alegerile din 28 septembrie – miză geopolitică pentru regiune
Republica Moldova, stat aflat între Ucraina și România, are o importanță strategică majoră, iar rezultatul alegerilor din 28 septembrie este considerat crucial pentru direcția politică a țării.
Scrutinul va decide dacă Republica Moldova își va continua parcursul pro-european, sub conducerea actualei guvernări, sau dacă va înclina balanța spre o apropiere mai puternică de Moscova, în contextul unui conflict informațional și geopolitic tot mai intens.