Ungaria sfidează presiunile SUA și NATO și anunță că va continua să importe petrol din Rusia

În timp ce la New York liderii mondiali discută la Adunarea Generală a ONU despre securitate, războiul din Ucraina și noile sancțiuni împotriva Moscovei, Budapesta a transmis un mesaj tranșant: Ungaria nu renunță la petrolul rusesc. Ministrul de externe Péter Szijjártó a declarat pentru The Guardian că țara sa va continua să cumpere țiței prin conductele rusești, în pofida cererilor insistente venite de la Washington și de la aliații europeni.

Declarațiile oficialului maghiar vin în contextul în care Donald Trump a condiționat impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei de oprirea totală a importurilor de energie rusească de către statele NATO.

„Nu putem asigura aprovizionarea sigură a țării noastre fără surse rusești de petrol sau gaze”, a spus Szijjártó, subliniind că poziția Ungariei este dictată de realitățile infrastructurale și nu de considerente politice.

„O chestiune pur fizică”

Șeful diplomației maghiare a precizat că Budapesta „înțelege” abordarea Washingtonului, însă pur și simplu nu are alternative viabile.

14:59 • ECONOMIE

Sancțiunile, chiar și imperfecte, pun presiune uriașă pe Rusia: flota din umbră și costurile ei ascunse

09:52, 22.09.2025 • ECONOMIE

Austria și Ungaria, unite printr-o autostradă spectaculoasă: circulație fluentă de la M80 la A2

„Pentru noi, aprovizionarea cu energie este o chestiune pur fizică. Poate fi frumos să visăm că putem cumpăra petrol și gaze din altă parte, dar putem cumpăra doar de unde există infrastructură”, a spus Szijjártó.

Ungaria importă anual aproximativ 5 milioane de tone de petrol prin conductele Drujba, controlate de Rusia, iar această cantitate alimentează rafinăriile operate de grupul MOL atât pe teritoriul ungar, cât și în Slovacia. Dependența de infrastructura rusească face practic imposibilă o tranziție rapidă către alte surse de aprovizionare.

Trump presează NATO

Presiunile asupra Budapestei s-au intensificat în ultimele săptămâni, mai ales după ce Donald Trump a anunțat că este dispus să adopte sancțiuni „majore” împotriva Rusiei, dar numai dacă toți aliații NATO își vor coordona acțiunile.

„Sunt gata să impun sancțiuni atunci când toate țările NATO vor înceta să mai cumpere petrol de la Rusia”, a scris acesta pe platforma Truth Social.

Declarația sa a fost completată de senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Trump și unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei.

„Acum, totul se reduce practic la Ungaria și Slovacia. Sper și mă aștept ca acestea să ia în curând măsuri. Dacă nu, vor exista consecințe”, a avertizat Graham.

Bruxelles-ul caută soluții

Uniunea Europeană explorează la rândul ei posibilitatea de a limita livrările de petrol prin conducte, o măsură care, potrivit Bloomberg, ar putea fi adoptată chiar fără unanimitatea statelor membre. În mod tradițional, sancțiunile UE impuse Moscovei au necesitat acordul tuturor guvernelor, dar oficialii de la Bruxelles discută scenarii prin care regulile să fie schimbate, tocmai pentru a nu mai depinde de opoziția Budapestei.

În acest timp, Ungaria și Slovacia rămân singurele state UE care se bazează în mod semnificativ pe petrolul rusesc, după ce alte țări din regiune și-au diversificat sursele.

Confruntarea cu Vestul

Péter Szijjártó a răspuns criticilor cu un ton dur, acuzând oficialii din Europa Occidentală de „fanatism” și de lipsă de realism.

„Este total imposibil să se poarte un dialog rațional, bazat pe fapte și bun simț”, a declarat ministrul maghiar.

El a reiterat că securitatea energetică a Ungariei nu poate fi sacrificată pe altarul deciziilor politice.

„Orice oprire bruscă a importurilor ar însemna o lovitură directă pentru economie și pentru populație”, a mai spus oficialul de la Budapesta.

Izolarea Ungariei

Poziția fermă a guvernului de la Budapesta riscă să adâncească izolarea Ungariei în cadrul Uniunii Europene și NATO. În timp ce majoritatea statelor membre susțin reducerea dependenței de resursele rusești, premierul Viktor Orbán și echipa sa continuă să mențină legături strânse cu Moscova.

Această divergență ar putea complica atât relațiile Ungariei cu partenerii occidentali, cât și negocierile viitoare privind pachetele de sancțiuni. În același timp, tensiunile politice se suprapun peste realitatea dură a războiului din Ucraina, unde Rusia continuă ofensiva, iar sprijinul occidental pentru Kiev depinde inclusiv de coeziunea internă a NATO și a Uniunii Europene.

Pentru moment, Budapesta nu pare dispusă să facă niciun pas înapoi. Mesajul lui Szijjártó este limpede: Ungaria își pune securitatea energetică mai presus de presiunile politice venite din Vest.