Comisia Europeană ia în calcul interzicerea rețelelor sociale pentru minori
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/12/Ursula-licenta.jpg)
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sprijină tot mai multe inițiative prin care să fie interzis accesul copiilor la rețelele sociale și a anunțat că va analiza posibile măsuri la nivel european în perioada următoare. Declarația a fost făcută la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la un eveniment organizat alături de premierul australian Anthony Albanese.
Australia a interzis accesul pe platformele de socializare pentru persoanele sub 16 ani
Ursula von der Leyen a spus că multe state membre cred că este momentul să stabilim o «vârstă a majoratului digital» pentru utilizarea rețelelor sociale.
„Ca mamă a șapte copii și bunică a cinci, împărtășesc această opinie”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Australia a devenit recent primul stat din lume care a interzis accesul pe platformele de socializare pentru persoanele sub 16 ani. Șefa Executivului european a subliniat că aceleași reguli care se aplică în viața de zi cu zi ar trebui respectate și în mediul online.
„Așa cum există o vârstă minimă pentru fumat, alcool sau accesul la conținut pentru adulți, la fel ar trebui să fie și în cazul platformelor digitale”, a spus aceasta.
Von der Leyen a precizat că va forma un grup de experți și va consulta părinți, profesori și tineri pentru a evalua ce măsuri ar putea fi aplicate la nivelul Uniunii Europene.
Trei state cer stabilirea unei vârste minime unice pentru accesul la rețelele sociale
În prezent, câteva state membre, precum Franța, Grecia și Spania, solicită stabilirea unei vârste minime unice pentru accesul la rețelele sociale, însă Comisia Europeană a lăsat până acum această decizie la latitudinea fiecărui stat.
Unele țări au introdus deja reglementări proprii: în Franța, utilizatorii sub 15 ani au nevoie de acordul părinților pentru a-și deschide conturi, iar autoritățile discută și despre limitarea accesului nocturn pentru adolescenți. În plus, cinci state europene – printre care Franța, Danemarca și Italia – testează aplicații de verificare a vârstei, menite să blocheze accesul minorilor la conținut considerat dăunător.
Discuțiile la nivel european ar putea duce, pentru prima dată, la o reglementare unitară privind vârsta minimă de utilizare a rețelelor sociale, într-un context în care impactul platformelor digitale asupra sănătății mintale a tinerilor devine o preocupare majoră pentru autorități.
Efectele negative ale rețelelor sociale asupra copiilor
Specialiștii avertizează că utilizarea excesivă a platformelor de socializare are consecințe directe asupra sănătății mintale și fizice a copiilor. Printre cele mai frecvente probleme se numără depresia și anxietatea, generate de comparațiile constante cu alți utilizatori și de expunerea la conținut nociv. De asemenea, studiile arată că timpul petrecut online, mai ales seara târziu, duce la tulburări de somn și la scăderea capacității de concentrare în activitățile școlare.
Un alt efect îngrijorător este creșterea cazurilor de bullying online, care lasă urme profunde asupra încrederii în sine și dezvoltării emoționale. În plus, mulți copii ajung să dezvolte o dependență digitală, petrecând ore întregi pe telefon în detrimentul interacțiunilor reale cu familia și prietenii.
Rețelele sociale expun minorii și la conținut inadecvat – violență, sexualizare timpurie sau dezinformare – iar presiunea imaginilor idealizate din mediul online alimentează probleme de imagine corporală și stimă de sine scăzută.
Toate aceste riscuri explică de ce din ce în ce mai multe voci din spațiul public solicită stabilirea unei „vârste a majoratului digital” și reglementarea mai strictă a accesului copiilor la platformele sociale.