Decizie istorică la Curtea Supremă: cum vor fi plătite drepturile salariale restante

Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra unei chestiuni esențiale pentru angajați: aplicarea dobânzii legale penalizatoare la drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. Decizia, publicată în Monitorul Oficial pe 25 septembrie 2025, vine după sesizarea Curții de Apel Timișoara și vizează interpretarea prevederilor tranzitorii din Ordonanțele de urgență nr. 115/2023 și 62/2024, cu potențial impact asupra numeroși beneficiari de drepturi salariale.

Completul de judecată și legalitatea sesizării

Ședința a fost prezidată de Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți, iar completul a fost constituit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a ÎCCJ. La ședință a participat și magistratul-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, care a prezentat referatul cauzei. În cadrul acestuia s-a menționat că părțile implicate nu au depus puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept și că au fost transmise instanței hotărâri judecătorești anterioare și opinii teoretice exprimate de judecători.

Contextul juridic al sesizării

Chestiunea de drept ridicată se referă la interpretarea art. IX alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, care reglementează plata dobânzii legale remuneratorii pentru sumele eșalonate, în raport cu plata dobânzii penalizatoare pentru drepturile salariale restante. Curtea de Apel Timișoara a sesizat ÎCCJ pentru clarificarea modalității în care se aplică dobânda legală în cazul creanțelor salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Desfășurarea procesului în cauză

Reclamanta, identificată cu inițialele AA, a solicitat recalcularea indemnizației de încadrare și a altor drepturi salariale, cu plata diferențelor aferente pentru perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2021, actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare până la plata efectivă. În primă instanță, Tribunalul Caraș-Severin a admis parțial cererea, obligând Institutul Național al Magistraturii să efectueze recalcularea și să achite diferențele salariale și dobânda legală penalizatoare aferentă, actualizată cu indicele de inflație.

10:23, 04.09.2025 • Justitie

ÎCCJ decide dacă sesizează CCR pe legea pensiilor magistraților

15:47, 19.08.2025 • Justitie

Mercenarii lui Horațiu Potra, în fața Înaltei Curți. 14 inculpați sub acuzații grave

Împotriva acestei decizii, pârâtul a formulat recurs, susținând că legiuitorul a prevăzut o modalitate derogatorie pentru calcularea dobânzii, diferită de regula generală invocată de reclamantă.

Jurisprudența și punctele de vedere existente

În analiza sesizării, ÎCCJ a constatat că există orientări jurisprudențiale multiple privind aplicarea dobânzii penalizatoare și remuneratorii, dar și puncte de vedere teoretice, formulate de mai multe curți de apel și tribunale. Majoritatea hotărârilor relevante susțin că, în interpretarea și aplicarea art. IX alin. (5) din OUG nr. 115/2023, creditorul are dreptul la plata integrală a dobânzii penalizatoare pentru drepturile salariale până la achitarea creanței principale, iar pentru perioada eșalonării plăților se acordă dobânda remuneratorie, cu posibilitatea de a calcula diferența dintre dobânzile penalizatoare și cele remuneratorii ca daune-interese moratorii.

În plus, ÎCCJ a luat în considerare Decizia nr. 75/2020 privind dobânzile penalizatoare pentru drepturi salariale restante și Decizia nr. 2/2014 a Completului competent să judece recursul în interesul legii, care a stabilit principiul reparării integrale a prejudiciului, incluzând atât pierderea efectivă, cât și beneficiul nerealizat al creditorului.

Analiza admisibilității sesizării

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea este inadmisibilă în raport cu dispozițiile art. 2 alin. (1) din OUG nr. 62/2024, deoarece întrebarea formulată nu constituie o „veritabilă chestiune de drept” dificilă, ci poate fi dedusă din decizii anterioare ale ÎCCJ. Astfel, deși dosarul implică drepturi salariale ale personalului bugetar și eșalonarea plăților, nu există o normă juridică ambiguă sau incertă care să justifice intervenția Curții pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Concluzii preliminare

Din analiza complexă a sesizării rezultă că, deși problema dobânzii penalizatoare în raport cu dobânda remuneratorie este discutată intens în jurisprudență, cadrul legal existent oferă deja repere clare privind calculul acestor accesorii, iar procedura nu întrunește toate condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Astfel, ÎCCJ subliniază importanța aplicării principiului reparării integrale a prejudiciului, conform jurisprudenței constante, inclusiv în cazul suspendării temporare a executării silite prin acte normative tranzitorii.

Implicații pentru sistemul judiciar și personalul bugetar

Decizia Înaltei Curți va avea impact asupra modului de calcul și plată a dobânzilor aferente drepturilor salariale ale angajaților din sectorul public, clarificând modul în care se aplică eșalonarea și dobânzile pentru creanțele restante. În contextul reformelor salariale și al legislației tranzitorii, hotărârile instanțelor și interpretările Curții sunt esențiale pentru securitatea juridică și respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului.