Munca multă, sărăcia omului. Românii sunt printre cei mai harnici europeni, dar prost plătiți

Datele publicate de Eurostat și analizate de economistul Cristian Socol arată o discrepanță majoră între munca depusă de angajații români și nivelul de salarizare. România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai mici venituri, iar remunerația angajaților este depășită doar de Bulgaria. Românii muncesc, dar nu sunt apreciați.

Românii, plătiți aproape la jumătate din media europeană

Deși veniturile sunt scăzute, productivitatea muncii este una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, reprezentând 74% din media Uniunii Europene.

Indicatorul privind costul forței de muncă – care include atât salariul net al angajaților, cât și taxele suportate de angajatori – confirmă diferențele. În România, acest cost ajunge la doar 37% din media Uniunii Europene, fiind cel mai mic din spațiul comunitar, cu excepția Bulgariei.

Astfel, concluzia desprinsă din date este clară: angajații români au o productivitate ridicată, dar sunt plătiți considerabil mai puțin decât media europeană.

19:14, 14.07.2025 • ECONOMIE

Sondaj PwC: Românii își achită facturile, dar rămân fără bani pentru distracție. Tendințe de consum în 2025

Ungaria și Cehia, comparații relevante

Vecinii României oferă o imagine mai echilibrată între productivitate și nivelul salariilor. În Ungaria, randamentul muncii este la 70% din media Uniunii Europene, însă costul forței de muncă se ridică la 42%, peste nivelul din România.

Cehia are cele mai bune rezultate din regiune. Costul forței de muncă este la 54% din media europeană, adică cele mai mari salarii comparativ cu statele vecine, iar productivitatea muncii atinge 78% din media Uniunii.

România, campioană în UE

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la proporția tinerilor care nu muncesc și nu urmează niciun tip de formă de educație sau pregătire profesională. Potrivit datelor Eurostat, peste 19% dintre tinerii români se încadrează în categoria NEETS (neither in employment nor in education and training). Media europeană pentru anul 2024 a fost de 11%, ceea ce arată că România are un decalaj semnificativ în raport cu restul Uniunii.

Problemele pieței muncii sunt accentuate de datele Institutului Național de Statistică. În primul trimestru al anului 2025, aproape un sfert dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani se aflau în șomaj, procentul fiind de 24,8%. Prin comparație, rata șomajului general, pentru toate categoriile de vârstă, era la sfârșitul lunii iunie de doar 3,16%, aproape la jumătate față de media Uniunii Europene, care a atins 5,9%.

Aceste cifre arată o discrepanță uriașă: șomajul în rândul tinerilor este de opt ori mai ridicat decât media la nivel național.

Abandonul școlar alimentează fenomenul

Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România pentru anul școlar 2023–2024 confirmă legătura directă dintre abandonul școlar și fenomenul NEETS. Doar 74,9% dintre tinerii cu vârste între 3 și 23 de ani erau înscriși la o formă de educație. Practic, unul din patru copii sau tineri nu mai frecventează școala sau facultatea, ceea ce explică și numărul ridicat al tinerilor fără ocupație.

Disparitățile dintre mediul urban și rural sunt semnificative: 19,4% dintre tinerii din orașe nu au loc de muncă și nu urmează cursuri, în timp ce procentul celor din mediul rural urcă la 26%.

România, înaintea Italiei și mult peste Olanda

În clasamentul european, după România urmează Italia, cu peste 15% dintre tineri încadrați în categoria NEETS. La polul opus, Olanda are cel mai mic procent, sub 5%.

Conform Eurostat, în iunie 2025 erau 2,8 milioane de tineri în toată Uniunea Europeană care nu munceau și nu învățau. România contribuie cu aproximativ 570.000 de persoane, adică peste 20% din totalul european.