Birocrația dă loc rugăciunii: Parlamentari PSD și AUR propun modificarea Codului fiscal pentru călugări și călugărițe

Un grup de parlamentari de la PSD și AUR a depus în Parlament o inițiativă legislativă care vizează modificarea Codului fiscal, astfel încât personalul monahal al cultelor religioase recunoscute să fie scutit de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, în cazul în care nu realizează venituri din muncă, pensii sau alte surse. Printre inițiatori se numără Adrian Străinu Cercel, Rodica Cușnir, Cristina Dumitrescu, Niculina Stelea și Dan Cașcaval.

Cum s-a schimbat legislația

Discuțiile privind statutul monahilor în raport cu sistemul public de sănătate nu sunt noi. În anul 2008, printr-o modificare a Legii sănătății, personalul monahal al cultelor recunoscute a fost exceptat de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate. Practic, călugării și călugărițele fără venituri proprii beneficiau de calitatea de asigurat printr-o procedură simplificată: unitățile centrale de cult transmiteau listele nominale către Ministerul Culturii și Cultelor, iar acestea ajungeau trimestrial la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

În 2010, responsabilitatea a fost mutată către Secretariatul de Stat pentru Culte, ceea ce a simplificat și mai mult mecanismul, printr-o evidență centralizată. Totuși, după modificări legislative ulterioare, această prevedere a dispărut. Drept urmare, monahii au fost încadrați în regimul general al persoanelor fără venituri, fiind obligați să parcurgă proceduri similare celor aplicate asistaților social: depunerea de cereri și dosare la primărie, anchete sociale și reînnoirea documentației la intervale de șase luni.

Inițiatorii proiectului actual arată că acest cadru birocratic îi plasează pe călugări și călugărițe într-o categorie care nu reflectă statutul lor real. Spre deosebire de alte persoane fără venituri, monahii trăiesc în comunități religioase, sub reguli stricte, renunțând la bunurile materiale și la orice activități economice individuale. Astfel, actuala reglementare este percepută ca inadecvată și lipsită de respect față de vocația lor.

13:24 • ECONOMIE

Record absolut pe piețele internaționale. Preţul aurului atinge noi culmi

08:15, 29.09.2025 • OPINII

Baletul noului ciocoi de… AUR

Impact financiar și social

Din punct de vedere financiar, inițiativa legislativă are un impact redus asupra bugetului public. Estimările arată că aproximativ 2.000 de persoane ar beneficia de această scutire, iar costul anual nu ar depăși 5 milioane de lei. Raportat la dimensiunea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, această sumă este considerată nesemnificativă.

Pe plan social și moral, inițiatorii pun accent pe beneficiile mai importante: reducerea birocrației și recunoașterea unei situații speciale. Procedura actuală este percepută ca o formă de presiune administrativă și chiar de umilire, întrucât obligă persoane dedicate vieții monahale să dovedească periodic că nu au venituri și să fie tratate ca asistați social. Prin reintroducerea scutirii, s-ar restabili un cadru mai echitabil, adaptat specificului acestei categorii de cetățeni.

Totodată, proiectul este prezentat ca un gest de respect față de contribuția spirituală a monahilor în societate, aceștia fiind considerați parte a unei tradiții care, prin rugăciune și viață austeră, oferă un sprijin moral și comunitar.

Prevederea propusă

Propunerea legislativă vizează completarea articolului 154 alineatul (1) din Codul fiscal, prin introducerea unei noi litere. Conform textului proiectului, „personalul monahal al cultelor religioase recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte, care nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse, este scutit de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate”.

Această formulare readuce în legislație principiul aplicat în perioada 2008–2010, dar îl actualizează în raport cu reglementările fiscale în vigoare. Prin centralizarea evidenței la Secretariatul de Stat pentru Culte, responsabilitatea administrativă se mută de la indivizi la instituțiile religioase și autoritățile competente, ceea ce simplifică procesul și evită procedurile birocratice pentru persoanele vizate.