Mitul paharului de vin „bun pentru inimă”, demontat de medici. Ce efecte nocive are, de fapt

Mitul paharului de vin „bun pentru inimă” începe să se prăbușească. Cardiologii atrag atenția că, indiferent de cantitate, alcoolul nu este un aliat al sănătății cardiovasculare, ci un factor de risc. Un simplu pahar poate modifica funcția inimii imediat după consum, punând în mișcare procese care, în timp, favorizează apariția bolilor cardiace.

Specialiștii avertizează că efectele alcoolului se instalează rapid și nu țin cont de cât de „mică” este doza – de la euforia trecătoare până la modificări periculoase ale tensiunii arteriale, metabolismului și echilibrului hidric al organismului.

Alcoolul începe să acționeze aproape imediat după consum

Unul dintre ingredientele care accelerează absorbția alcoolului în fluxul sanguin este dioxidul de carbon pe care îl conține. Alcoolul începe să acționeze aproape imediat după consum, fiind absorbit în esofag. Acest lucru provoacă apariția rapidă a unor efecte precum euforia, lipsa gândirii critice și o tendință spre comportamente riscante, relatează Medonet.

Tomasz Rosiak, cardiolog la American Heart of Poland, explică faptul că absorbția alcoolului depinde de mulți factori, printre care și cantitatea de grăsime din alimente. Alcoolul este transferat cel mai rapid în fluxul sanguin și în intestine, cele mai mari concentrații fiind observate în salivă, urină, sânge, bilă și lichidul cefalorahidian.

12:44, 31.07.2025 • Transporturi

O realitate mai puțin știută: bețivii de la cârma trenurilor – accidente grave, victime și un sistem feroviar în pericol din cauza legislației depășite

12:31, 21.07.2025 • Transporturi

Trenuri mai sigure: noi reguli pentru angajații care lucrează sub influența alcoolului

Concentrația maximă de alcool din sânge este de obicei atinsă la aproximativ 1-1,5 ore după consum. Este important de reținut că metabolismul alcoolului este mai lent decât absorbția sa.

Alcoolul afectează performanța fizică a organismului

Potrivit cardiologului, alcoolul afectează performanța fizică a organismului – afectează abilitățile psihomotorii, ducând la probleme de echilibru și întârzieri de reacție. Acest lucru este deosebit de periculos în timpul activităților fizice precum ciclismul sau sporturile nautice.

Specialistul subliniază, de asemenea, că alcoolul reduce contracția ventriculului stâng și afectează relaxarea mușchilor netezi din pereții vaselor de sânge. Acest lucru duce la vasodilatație și scăderea tensiunii arteriale.

O altă consecință a consumului de alcool este deshidratarea.

„Alcoolul acționează ca un diuretic deoarece crește producția de urină, ducând la o pierdere mai rapidă de lichide din organism. Astfel, crește riscul de deshidratare – care este deosebit de dăunătoare în timpul efortului fizic. Deshidratarea poate duce la dezechilibre electrolitice, fluctuații ale tensiunii arteriale și aritmie”, explică Rosiak.

Cele mai frecvente efecte ale deshidratării sunt durerile de cap și migrenele. Aportul insuficient de lichide poate provoca, de asemenea, oboseală, slăbiciune și lipsă de energie. În plus, lipsa de lichide poate avea un impact negativ asupra funcțiilor cognitive, inclusiv concentrarea, atenția și memoria.

Alcoolul afectează echilibrul apei și electroliților din organism, ducând la perturbări ale secreției hormonului vasopresină de către glanda pituitară. Vasopresina reglează reabsorbția apei în rinichi. Nivelurile reduse contribuie la deshidratarea accelerată și la apariția simptomelor neplăcute.

Contribuie la dezvoltarea bolilor de inimă

Alcoolul contribuie semnificativ la dezvoltarea bolilor de inimă, cum ar fi cardiomiopatia dilatativă, hipertensiunea arterială, aritmiile supraventriculare (inclusiv fibrilația atrială), ateroscleroza, boala coronariană, insuficiența cardiacă și infarctul miocardic.

Efectele toxice ale etanolului și ale metaboliților săi pot deteriora celulele mușchiului cardiac, slăbind structura acestuia și perturbându-i funcția, ceea ce poate duce la dezvoltarea cardiomiopatiei.

Noi cercetări arată că până și un consum de alcool sub limita considerată sigură de 14 unități pe săptămână poate crește riscul de probleme cardiace și de cancer. O unitate de alcool este echivalentă cu 8 grame (10 ml) de alcool pur, adică cantitatea conținută în 250 ml de bere, un pahar mic de vin (125 ml) sau un shot de vodcă (25 ml).

Combinaţie periculoasă cu medicamente

Medicii atrag atenția că alcoolul nu trebuie niciodată combinat cu medicamente, inclusiv medicamente pentru inimă, analgezice și antibiotice. Alcoolul reacționează adesea cu aceste substanțe, putând duce la consecințe imprevizibile.
Pacienții cu cardiomiopatie alcoolică prezintă mărirea ventriculelor și atriilor, precum și o funcție contractilă afectată a mușchiului cardiac. Acest lucru duce la o capacitate de efort redusă, edeme, dificultăți de respirație și alte simptome de insuficiență cardiacă.

În cazurile avansate de cardiomiopatie alcoolică, sunt necesare întreruperea imediată a consumului de alcool și tratamentul farmacologic pe termen lung al inimii. Uneori, este necesară și utilizarea unor dispozitive implantabile, cum ar fi un defibrilator cardioverter, pentru a susține funcția cardiacă.