România, laborator al războiului hibrid: Nicușor Dan avertizează la Copenhaga

România a fost una dintre principalele ținte ale campaniilor hibride desfășurate în contextul alegerilor din 2024, potrivit unei analize prezentate la Copenhaga de președintele Nicușor Dan. Documentul descrie o ofensivă complexă, coordonată de Federația Rusă, care a vizat manipularea opiniei publice, slăbirea coeziunii sociale și afectarea capacității de decizie a autorităților române.

Atacuri cibernetice masive și grupări pro-ruse implicate

Potrivit analizei prezentate la Copenhaga de președintele Nicușor Dan, România s-a confruntat cu o creștere accelerată a atacurilor cibernetice după 2022. În 2024, ofensiva digitală s-a intensificat, vizând instituții ale administrației publice, companii de transport și bănci.

Cele mai periculoase atacuri, de tip ransomware, au fost atribuite unor grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub. Doar la alegerile prezidențiale, peste 85.000 de atacuri cibernetice au vizat infrastructura electorală, cu origini în peste 33 de țări.

Mai mult, au fost compromise date ale angajaților Autorității Electorale Permanente și ale Biroului Electoral Central, acestea fiind publicate pe forumuri și canale Telegram asociate criminalității cibernetice rusești. Infrastructura IT&C a instituțiilor electorale a fost de asemenea țintită.

18:12 • Justitie

Nicușor Dan schimbă Codul Rutier. Șoferii cu permis B primesc un „drept în plus”

17:03 • POLITICĂ

Ce scrie în raportul prezentat de Nicușor Dan liderilor europeni: atacuri cibernetice, dezinformare și destabilizare ale Rusiei

Infiltrări și acțiuni de sabotaj

Analiza relevă că cetățeni străini, în special din America Latină, au pătruns pe teritoriul României pentru a documenta obiective strategice în vederea unor posibile acțiuni de sabotaj. Activitățile acestora ar fi fost coordonate de actori din Federația Rusă, în contextul intensificării campaniilor hibride.

Manipulare online și narative instigatoare

În noiembrie 2024, comunitățile extremiste au amplificat mesajele instigatoare la ură și violență, alimentate de campania de promovare a unui candidat independent. Conținutul a fost generat inclusiv prin inteligență artificială și promovat sistematic pentru a crea panică socială. Acest tipar acțional a fost identificat și în alte state vizate de Rusia, precum Republica Moldova și Georgia.

De asemenea, au fost documentate legături directe între Federația Rusă și colaboratori ai candidatului Călin Georgescu, printre care Horațiu Potra.

Microtargetare și segmentarea electoratului

Documentul subliniază faptul că, înaintea alegerilor, spațiul informațional din România a fost manipulat prin campanii sofisticate de microtargetare. Acestea au identificat segmente vulnerabile din populație și au exploatat patru tipuri de narative la care românii s-au dovedit receptivi: identitar-nostalgic, conspiraționist, religios/spiritual și medicină alternativă.

Astfel de mesaje au fost folosite sistematic începând cu 2022, pentru a modela percepțiile colective și a crea curente de opinie exploatabile electoral.

TikTok, platforma preferată pentru manipulare

Conform raportului, TikTok a fost platforma cu cel mai mare grad de expunere în campaniile hibride. În noiembrie 2024, s-a constatat o activitate virulentă de promovare a candidatului independent, realizată de rețele coordonate de conturi false. Două astfel de rețele, identificate de compania TikTok, au însumat peste 27.000 de conturi active și au generat peste 2,1 milioane de comentarii chiar înaintea alegerilor.

Campania a exploatat vulnerabilitățile algoritmilor și lipsa unor filtre eficiente pentru conținut viral, rețelele de conturi fiind create între 2022 și 2023 și activate exact în momentul critic al scrutinului.

Președintele Nicușor Dan a subliniat că România a devenit un laborator al tacticilor hibride, fiind vizată constant de Federația Rusă printr-o combinație de atacuri cibernetice, manipulare informațională și acțiuni de destabilizare.

Analiza prezentată la Copenhaga arată că ofensiva a fost una sistematică, desfășurată pe mai multe paliere, cu scopul de a slăbi reziliența statului și de a influența procese democratice esențiale.