România se apropie vertiginos de o zonă roșie pe harta finanțelor europene. Încă un criteriu Maastricht, în pericol

Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria guvernamentală a depășit pentru prima dată pragul de 1.040 miliarde de lei, marcând un nou record istoric și alimentând temerile privind încălcarea unui al criteriu de la Maastricht, fără a cărui îndeplinire nu se poate trece la euro.

Potrivit calculelor bazate pe cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, datoria publică reprezintă 57,2% din PIB, nivel extrem de apropiat de pragul de siguranță de 60% impus statelor membre ale Uniunii Europene prin criteriile de la Maastricht.

România, tot mai aproape de limita critică

Raportul Ministerului Finanțelor indică o creștere constantă a datoriei publice în prima jumătate a anului 2025. În iunie, nivelul s-a ridicat la 1.040,62 miliarde lei, în creștere față de 1.034,71 miliarde lei în luna mai.

Creșterea este pusă pe seama cheltuielilor bugetare accelerate, în contextul unui an electoral și al măsurilor sociale extinse, dar și a scumpirii finanțării pe piețele externe.

Din total, 976,36 miliarde lei reprezintă datorii pe termen mediu și lung – în creștere față de luna precedentă –, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut la 64,26 miliarde lei.

Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale este compusă din titluri de stat, în valoare de 856,53 miliarde lei, restul fiind împrumuturi directe – aproximativ 163,31 miliarde lei.

Datoria în euro, aproape la egalitate cu cea în lei

Structura valutară a datoriei arată o tendință clară de echilibrare între moneda națională și cea europeană. Astfel, datoria în lei însumează 486,82 miliarde lei, în timp ce datoria echivalentă în euro a ajuns la 457,81 miliarde lei.

Pe lângă acestea, există și o componentă de 93,99 miliarde lei echivalent în dolari americani, reflectând diversificarea portofoliului de împrumuturi. Această paritate tot mai strânsă între leu și euro ridică însă semne de întrebare privind vulnerabilitatea României la fluctuațiile valutare, mai ales într-un context geopolitic și economic volatil.

Administrația centrală, responsabilă pentru peste 97% din datorie

Cea mai mare parte a poverii financiare este generată de administrația publică centrală, care a acumulat 1.016,59 miliarde lei din totalul datoriei, față de 1.010,82 miliarde lei în mai. Din această sumă, 952,35 miliarde lei reprezintă datorii pe termen mediu și lung, semn că statul continuă să se împrumute masiv pentru a-și acoperi deficitele.

Administrațiile locale au și ele o contribuție modestă, dar în creștere – 24,035 miliarde lei, din care aproape întreaga sumă este contractată pe termen lung.

Datoria externă, în urcare rapidă

La finalul lunii iunie, datoria externă a urcat la 517,67 miliarde lei, comparativ cu 510,55 miliarde lei în luna anterioară, echivalentul a 28,4% din PIB. Această creștere a fost generată în special de împrumuturile externe contractate de administrația centrală, care însumează 512,52 miliarde lei, în timp ce administrațiile locale contribuie cu 5,14 miliarde lei.

Pe plan intern, datoria s-a menținut relativ constantă, la 522,95 miliarde lei, echivalentul a 28,7% din PIB, ceea ce sugerează o dependență tot mai mare de sursele de finanțare externe.

Dacă trendul ascendent al datoriei publice continuă, analiștii avertizează că România ar putea depăși pragul critic înainte de finalul anului, ceea ce ar declanșa automat proceduri de avertizare la nivel european.

Într-un context în care dobânzile la împrumuturi rămân ridicate, iar presiunile bugetare cresc din cauza cheltuielilor sociale și investiționale, guvernul este pus în fața unei dileme majore: consolidare fiscală dureroasă sau continuarea expansiunii care împinge datoria spre limitele acceptate de UE.

Un lucru este cert. România se îndreaptă spre o nouă criză a sustenabilității datoriei, iar unul dintre criteriile Maastricht este pe punctul de a se face praf.