Tehnocrații nu salvează criza: Ministrul Pîslaru cere asumare politică și îl vede pe Ilie Bolojan la conducerea Guvernului

Într-o intervenție la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, realizată cu două zile înainte de consultările de la Palatul Cotroceni, Dragoș Pîslaru a afirmat că actualul context politic necesită un acord clar între partide și că soluțiile trebuie asumate de actorii politici implicați în criză, în special de formațiunea condusă de Sorin Grindeanu.

Oficialul a mai spus că ideea unui guvern tehnocrat nu rezolvă problema stabilității, deoarece un astfel de executiv ar depinde de sprijin politic fluctuant. În opinia sa, acest tip de formulă riscă să devină un „premier-marionetă”, dacă nu are o susținere solidă în Parlament.

În argumentația sa, Pîslaru a făcut referire la experiența guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, amintind negocierile cu PSD din acea perioadă și dificultatea de a menține reformele asumate inițial:

„Mi-am menționat foarte clar opțiunea că cea mai bună alegere ar fi Ilie Bolojan, nu cred în varianta unui tehnocrat care să conducă guvernul din simplu fapt că în acest moment ai nevoie de un acord politic și, dacă ar fi să pui un tehnocrat care se bazează pe un sprijin volatil politic, este exact tema aceea cu premierul-marionetă pe care, bineînțeles, partidul care a fost responsabil pentru toată această șaradă cu moțiunea, este un deziderat important pe care îl are”, a afirmat Dragoș Pîslaru, întrebat dacă ar putea fi viitorul premier tehnocrat.

Despre rolul unui guvern tehnocrat în perioade de tranziție, el a explicat că astfel de cabinete pot iniția reforme, dar acestea ajung vulnerabile când sprijinul politic se modifică:

„O să mă refer la activitatea prim-ministrului și a întregului guvern și o să vă dau și un exemplu din portofoliul meu. În guvernul tehnocrat, Dacian Cioloș a negociat la început cu domnul Dragnea sau cine era pe vremea aia la PSD, reforma administrativă, dacă vă aduceți aminte și a spus că partea lucrurilor pe care acest guvern trebuie să le facă folosind acel spațiu până la alegeri este să pregătească o reformă complicată pe care partidele nu ar vrea să și-o asume și s-o pună pe masă. La un moment dat, pe la jumătatea mandatului, când PSD începuse să critice guvernul tehnocrat cu tot felul de apelative și lucruri de genul ăsta, deși domnul vicepremier Dîncu era în guvern, pachetul de reformă administrativă s-a sugerat că nu mai poate fi adoptat și că să fie abandonat”, a explicat ministrul interimar al Proiectelor Europene.

El a continuat ideea, susținând că schimbările de poziție ale partidelor pot bloca reformele începute:

„Deci, practic, pleci cu ideea că trebuie să faci niște reforme și pe parcurs partidele își schimbă părerea și brusc distrug acel lucru. Vă aduc aminte că eu la Muncă lucram în 2016 la Legea salarizării. Trebuie să recunoașteți că e un pic de ziua cârtiței, 10 ani mai târziu. Deci eu am avut atunci un buget dat de Finanțe de 32 de miliarde de lei, de Anca Dragu, și practic în Parlament domnul Solomon, de la comisia de muncă, împreună cu colegii dumnealui și cu sindicatele, care au trădat în momentul respectiv, deși eu am avut peste 150 de ore de negocieri pe proiectul Guvernului, au adoptat în Parlament, neașteptând ca Guvernul să mai inițieze proiecte. Deci, practic am lucrat atunci, a venit proiectul acela care s-a transpus în legea 153 din 2017, pe care noi acum stăm disperați să o modificăm. Deci, tehnocrația asta ține atâta timp cât partidele nu vor să se sucească și să adopte altceva”, a completat oficialul.

În aceeași intervenție, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a admis că, în perioada respectivă, a acumulat și experiențe dificile, pe care le vede acum ca parte a procesului de învățare:

„Atunci am făcut niște greșeli de începător, dar nu există manual cum să fii ministru, adică eu nu mi-am schimbat secretarul general când m-am dus la Ministerul Muncii. Pe cale de consecință, doamna Rovana Plumb știa înaintea mea ce gândesc, că a fost ministru care numise secretarul general… Eu nu înțelegeam cum de știe lumea lucrurile care erau intime în jurul cabinetului sau în relația directă în pregătirea a ceva. Și mi-am dat seama târziu de acel lucru. Păi, evident că mi s-a spus și mie, după ce m-am mai împrietenit. Când a fost foarte clar anunțul lui Dacian Cioloș că nu candidează, deja nu se mai putea lucra în minister. Deci asta este chestiunea cu tehnocrații, că ei se știe că sunt pe o perioadă scurtă de timp. Formal există respect profesional. Adică dacă cer ceva, nu pot să mi se dea. Dar, dacă există posibilitatea să te blocheze, na, o vor face cu grație și devin și eroi după aia”.

În privința actualei crize politice, Pîslaru consideră că responsabilitatea principală revine partidelor care au generat situația și că acestea trebuie să vină cu soluții clare:

„Asta s-a tot spus, o spun și eu, cred că PSD trebuie să vină cu opțiuni. Înțeleg că deja au anunțat că lucrează la ideea de a constitui o majoritate și să meargă cu o propunere care să respecte ceea ce președintele țării a cerut. A spus că nu dorește să facă experimente și că dorește ca atunci când propune pe cineva sau când i se propune cineva, să aibă o majoritate. Nu există o soluție magică în acest moment. Deci, în acest moment PSD-ul acuză, îl acuză pe Ilie Bolojan și guvernul acesta că a dus țara într-o situație în care avem o criză economică, asta este ceea ce spun dumnealui, pe lângă treaba cum nu ne vindem țara, care e din alt registru, faptul că am avut niște trimestre consecutive de descreștere care, evident, sunt consecința unor măsuri dure luate pentru remedierea deficitului bugetar”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

În final, el a descris scena politică actuală ca fiind una tensionată și polarizată, dar a subliniat că relațiile de lucru dintre partide au funcționat în trecut în anumite proiecte comune:

„Colegii din PSD, ceea ce, cel puțin în ceea ce mă privește, am lucrat bine cu dumnealor, am avut obiective comune pe PNRR, reforme complicate, pe PNRR pe care le-am făcut împreună, investiții care au fost făcute, cererea de plată 4, o cerere curată de 2,6 miliarde lucrată de Guvernul Bolojan, a fost făcută cu colegii de la PSD. N-a existat niciodată vreo problemă în care să auzim că dumnealor vin cu lucruri ideologice sau doctrinare sau cu critici la adresa prim-ministrului. Toată perioada când, cât PSD a fost la guvernare, relația înăuntrul guvernului a fost funcțională. Deci, asta este, dacă vreți, ce vă spuneam și înainte. Aș vrea să văd că nu mai există acest dublu standard, că ceea ce faci și comunici și că nu există practic o modalitate prin care poți să mai dai vina pe altcineva”, a mai spus Dragoș Pîslaru.