Proiecte blocate, bani pierduți: cum au reușit autoritățile locale să compromită PNRR-ul

România a ratat oportunitatea de a îmbunătăți infrastructura din comunitățile mici și sărace, pierzând sume semnificative din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile locale au reușit să implementeze în trei ani mai puțin de 30% din proiectele de canalizare și apă, ceea ce a dus la scoaterea unor sute de kilometri de rețele din programul de finanțare.

Potrivit datelor oficiale, 355 de milioane de euro dintr-un total de 600 de milioane alocate pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în zeci de localități vor fi pierduți. În plus, nerespectarea termenelor de implementare atrage și penalități financiare estimate la 278 de milioane de euro, a precizat Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, citată de PRO TV.

Digitalizare administrativă și reformă blocată

Un alt capitol important al PNRR a vizat reforma administrației locale, cu alocări de 500 de milioane de euro pentru digitalizarea arhivelor primăriilor, implementarea semnăturii electronice, plăți online și aplicații mobile pentru interacțiunea cu cetățenii. Progresul a fost însă limitat, iar în multe cazuri proiectele nu au fost demarate sau au fost adaptate târziu, ceea ce a împiedicat atragerea finanțării.

Reporterii PRO TV au constatat că în unele primării, angajații lucrează exclusiv „pe teren” și nu utilizează instrumentele digitale prevăzute de proiecte, așa cum a explicat Dumitru Costea, primarul comunei Găneasa: „Lucrăm pe telefon, că lucrăm pe teren”.

08:44, 01.10.2025 • ACTUALITATE

Diana Buzoianu anunță schimbări majore pentru Programul Rabla: bani europeni și criterii sociale

11:21, 30.09.2025 • ECONOMIE

Romsilva revizuiește beneficiile angajaților: bonusurile de pensionare, reduse la un salariu, și lemnul de foc, prioritar pentru cei cu venituri mici

Exemple locale de blocaje

În comuna Modelu, o finanțare de două milioane de euro pentru canalizare a fost pierdută după ce autoritățile locale au solicitat modificarea proiectului un an după semnarea contractului. Viceprimarul și șeful departamentului de achiziții au explicat că schimbarea a fost necesară pentru a evita spargerea străzilor recent asfaltate, dar rezultatul a fost întârzierea lucrărilor și pierderea finanțării.

La Lehliu Gară, lucrările pentru introducerea utilităților într-o zonă destinată tinerilor stabiliți în comună nu au început din cauza contestațiilor la licitație și a lipsei de implementare a proiectelor în proporție de cel puțin 30%.

Riscul corupției și beneficiarii direcți

Reporterii PRO TV au identificat situații în care proiectele PNRR au fost asociate cu interese private. Unele investiții au adus utilități în zone în care fostul administrator sau rude ale acestuia dețineau terenuri, iar alte proiecte sunt executate de firme afiliate unor politicieni locali, în detrimentul comunităților care nu aveau acces la apă și canalizare.

Liviu Juncu, administrator public al orașului Lehliu Gară, a declarat că întârzierile sunt rezultatul complexității proiectelor și al procedurilor birocratice, dar autoritățile centrale au decis oprirea proiectelor care nu au fost implementate în termen, în conformitate cu regulile PNRR.

Riscăm să pierdem sume importante

România a avut acces la 28,4 miliarde de euro prin PNRR, dar a atras până acum mai puțin de jumătate din sumă. Nerespectarea termenelor și lipsa de transparență în implementarea proiectelor poate duce la pierderea unor sume importante și la penalități semnificative.