Se întâmplă în România: O casă fără autorizație rămâne în picioare
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/Pacienti-batuti-umiliti-si-agresati.-Patru-angajati-ai-Spitalului-de-Psihiatrie-din-Stei-trimisi-in-judecata-pentru-rele-tratamente.jpg)
Într-un caz neobișnuit, judecătorii ieșeni au reușit să dea dreptate ambelor părți aflate în conflict, atât Primăriei Iași, cât și unui cuplu care și-a ridicat o casă fără autorizație de construire. În final, o a treia instanță a ales o soluție de compromis, menținând construcția și obligând Primăria să emită certificatul de atestare a edificării.
Casă construită în zonă de risc
Povestea a început în 2004, când Oana și Daniel O. au cumpărat un teren de 505 metri pătrați pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea din cartierul Țicău, o zonă cunoscută pentru riscul de alunecări de teren, relatează ziaruldeiaşi.ro. Inițial, cei doi au solicitat Primăriei un certificat de urbanism pentru construirea unei anexe ușoare, obținându-l abia după aproape doi ani. În 2006, au cerut un nou certificat pentru ridicarea unei case, însă cererea a fost respinsă. Regulamentele interziceau construcțiile permanente în această zonă, fiind permise doar lucrări de consolidare sau reparații.
După mai multe încercări eșuate, cei doi au decis să își ridice casa fără autorizație. În 2007, locuința, compusă din parter și mansardă, era finalizată.
De la impozite încasate la procese paralele
Deși construcția nu avea autorizație, familia O. a reușit să se branșeze la utilități și să plătească impozite locale, fără ca municipalitatea să intervină. Situația s-a schimbat abia în 2020, după un control al Poliției Locale, când proprietarii au fost somați să intre în legalitate, riscând demolarea imobilului dacă nu obțin autorizația în termen de șase luni.
Oana și Daniel O. au început demersurile, însă procesul birocratic s-a lovit de lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat. PUG-ul Iașului expirase încă din 2009, iar Primăria nu reușise să-l înlocuiască. În 2022, în timp ce se judeca cererea de demolare depusă de Primărie, cei doi au depus o nouă solicitare pentru obținerea certificatului de urbanism, completată cu toate actele necesare. Cererea a fost respinsă din lipsa unui plan urbanistic zonal.
Astfel, au apărut două procese paralele, unul prin care Primăria cerea demolarea, și altul prin care familia O. solicita recunoașterea construcției existente.
Hotărâri contradictorii
Judecătoria a dat inițial dreptate Primăriei, dispunând demolarea casei. Tribunalul a avut însă o altă opinie, apreciind că imobilul respectă cerințele urbanistice și că se impune eliberarea certificatului de atestare a edificării.
Situația s-a complicat după ce familia O. a atacat prima sentință printr-o contestație în anulare, admisă în principiu. Rejudecarea apelului a fost influențată decisiv de faptul că între timp proprietarii obținuseră certificatul de edificare. Acesta demonstra că au intrat în legalitate, chiar dacă termenul impus de Poliția Locală fusese depășit.
O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2021 clarificase că termenul de șase luni este doar unul de recomandare, depășirea lui nefiind sancționabilă.
Casa rămâne, Primăria pierde
Magistrații Tribunalului au admis apelul proprietarilor, respingând acțiunea Primăriei. Deși au recunoscut că hotărârea anterioară privind certificatul de edificare ridică semne de întrebare, judecătorii au subliniat că sunt obligați să o respecte.
”Instanţa de apel nu este în măsură să analizeze justeţea soluţiei pronunţate, însă este obligată să o respecte, ceea ce presupune că nu poate menţine soluţia de admitere a acţiunii reclamanţilor”, se arată în motivarea deciziei.
Cererea municipalității de demolare a fost respinsă definitiv, iar casa de pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea rămâne în picioare, legalizată după aproape două decenii de dispute.