Cine strică aerul Capitalei

Poluarea în București este determinată în principal de concentrațiile ridicate de particule în suspensie, PM10 și PM2.5, provenite din trafic rutier intens, șantiere de construcții și activități urbane, potrivit unui document oficial semnat de secretarul de stat în Ministerul Mediului, Cosmin Răzvan Butuza. În același document, autoritățile arată că nivelurile acestor poluanți au impus intervenții repetate de control în teren, inclusiv la nivelul primăriilor de sector și al operatorilor economici.

„Având în vedere concentrațiile crescute la indicatorii PM10 și PM2.5 înregistrate de stațiile aparținând RNMCA, comisari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Municipiului București au efectuat acțiuni de inspecție și control”, se precizează în document, unde se subliniază că verificările au vizat atât șantierele, cât și zonele urbane cu trafic intens.

În București, una dintre cele mai persistente surse de poluare rămâne traficul rutier. Potrivit documentului, particulele în suspensie sunt generate nu doar direct de circulația intensă, ci și indirect, prin reantrenarea prafului de pe carosabil. Un rol important îl are materialul antiderapant utilizat în sezonul rece, format din nisip și sare, care ajunge în suspensie. În raport se arată că acest material se regăsește frecvent „la bordura și sub mașinile staționate pe marile bulevarde din municipiul București”, fiind ridicat în aer de fluxul continuu de trafic.

O altă sursă majoră de poluare o reprezintă șantierele de construcții și demolări, unde autoritățile au identificat mai multe nereguli sistematice. În document sunt consemnate situații în care nu au fost respectate măsurile minime de protecție a aerului: căile de acces nu au fost umezite, utilajele au circulat fără spălarea roților la ieșire, materialele au fost transportate fără acoperire, iar pământul rezultat din excavații a fost depozitat necorespunzător. De asemenea, în unele cazuri nu au fost montate plase de protecție, iar în timpul demolărilor nu a fost redusă dispersia prafului.

06:03, 22.04.2026 • Dezvăluiri

Aritmetica absurdului la Apele Române: Procesele pierdute costă dublu față de cât reușește statul să economisească prin restructurări

21:46, 06.04.2026 • ACTUALITATE

„Radarul Balastierelor” – Bolojan a convocat ministerele și cere legislație mai dură în regim de urgență

Aceste constatări au fost făcute în urma controalelor derulate la nivelul Capitalei, unde au fost verificate 48 de șantiere de construcții, reabilitare și demolare. În urma acestor acțiuni, autoritățile au aplicat 42 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 800.000 de lei. Documentul arată că au fost dispuse măsuri pentru reducerea impactului asupra calității aerului, inclusiv obligații de remediere pentru operatorii controlați.

Problema poluării aerului din București este confirmată și prin sistemul oficial de monitorizare. Calitatea aerului este măsurată continuu prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, care include șapte stații automate amplasate în Capitală, în zone cu expunere diferită: trafic, fond urban și zone industriale. Stațiile funcționează în baza legislației naționale armonizate cu cea europeană și utilizează metode de referință pentru măsurarea poluanților.

În mod constant sunt monitorizați poluanți precum dioxidul de azot, oxizii de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, benzenul, ozonul și particulele în suspensie PM10 și PM2.5. Datele sunt publice și pot fi consultate pe platforma națională calitateaer.ro, unde sunt disponibile inclusiv serii istorice începând din anul 2007.

În perioada 2022–2024, în zona București–Ilfov au fost instalate 19 analizoare suplimentare dedicate măsurării particulelor PM10 și PM2.5, în contextul intensificării monitorizării acestor poluanți. În total, în București și zona metropolitană funcționează aproximativ 30 de stații de monitorizare a calității aerului.

Documentul mai arată că Bucureștiul este încadrat într-o aglomerare urbană unde sunt aplicabile și reglementările privind zgomotul ambiental. Sursele principale de zgomot sunt aceleași cu cele ale poluării aerului: traficul rutier, transportul public și activitatea industrială, cu accent pe circulația intensă din oraș.

În ceea ce privește sursele generale de poluare atmosferică, raportările oficiale indică traficul rutier drept factor dominant de presiune asupra mediului urban. Acestuia i se adaugă activitatea de construcții și demolări, transportul urban și anumite activități industriale, toate contribuind la nivelurile de poluare măsurate în Capitală.

Autoritățile precizează că este în curs de elaborare un Plan Integrat de Calitate a Aerului pentru București, care vizează în mod direct reducerea concentrațiilor de PM10, PM2.5 și NO₂. Planul urmărește diminuarea emisiilor la sursă, în special din trafic și încălzirea rezidențială, precum și încadrarea în valorile limită stabilite de legislația europeană.