Banii pe care ANAF și băncile nu îi pot lua. Ce venituri rămân intangibile în 2025

Publicat: 10 oct. 2025, 11:03, de Anamaria Ionel, în ECONOMIE , ? cititori
Banii pe care ANAF și băncile nu îi pot lua. Ce venituri rămân intangibile în 2025
Banii pe care ANAF și băncile nu îi pot lua ce venituri rămân intangibile în 2025. Sursa foto: stirileprotv.ro

Pentru tot mai mulți români, salariul sau pensia nu mai ajung nici până la jumătatea lunii, iar o poprire bancară poate fi dezastruoasă. Într-un context economic dificil, mulți se trezesc cu conturile blocate peste noapte. Totuși, legea oferă o minimă protecție: anumite venituri sunt „intangible” și nu pot fi executate silit de ANAF sau de creditori.

Ce venituri nu pot fi poprite

Potrivit Codului de procedură civilă și Codului Fiscal, există categorii de venituri asupra cărora nu se poate pune poprire. Scopul acestor prevederi este de a garanta un nivel minim de trai pentru persoanele vulnerabile, chiar și în cazul acumulării unor datorii la stat sau la creditori privați.

În primul rând, sunt exceptate de la executare silită:

• ajutoarele sociale;

• alocațiile de stat pentru copii;

• indemnizațiile de creștere a copilului;

• pensiile de urmaș pentru minori.

De asemenea, bursele școlare, ajutoarele pentru persoane cu dizabilități și alocațiile pentru susținerea familiei sunt protejate integral de lege.

O altă categorie importantă o reprezintă indemnizațiile de maternitate, șomaj sau boală, care pot fi poprite doar în cazuri excepționale, și doar în limitele stabilite de instanță, potrivit Gândul.

Pensiile şi salariile pot fi poprite doar parţial

În ceea ce privește salariile și pensiile, acestea pot fi poprite, dar numai parțial. Astfel, pentru datoriile la stat, se poate reține până la o treime din venit. Dacă există mai mulți creditori, se poate reține cel mult jumătate din sumă.

Totuși, salariul minim pe economie beneficiază de protecție specială. Dacă venitul net al unei persoane este egal cu salariul minim, poprirea nu poate depăși jumătate din sumă, astfel încât să fie asigurate mijloacele de subzistență.

Citeşte: Reformă cu măsuri dure: popriri pe ajutorul social, restricții pentru datornici și tăieri masive de cheltuieli în administrație

În plus, pensiile minime garantate nu pot fi poprite deloc, iar pentru pensiile mai mari se aplică aceleași reguli ca în cazul salariilor. Băncile nu au voie să blocheze sumele aflate în conturile clienților dacă acestea provin din venituri protejate (cum ar fi alocații sau indemnizații sociale).

Lista actualizată a veniturilor exceptate de la poprire cuprinde:

• alocațiile pentru copii;

• ajutoarele sociale;

• indemnizațiile pentru handicap;

• bursele de studii;

• indemnizațiile de șomaj;

• concediul medical;

• indemnizațiile de creștere a copilului;

• veniturile din donații caritabile;

• despăgubirile pentru accidente de muncă;

• diurnele;

• tichetele de masă și tichetele de vacanță.

Zeci de mii de pensionari au pensiile poprite

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), numai în luna martie 2025, nu mai puțin de 95.006 pensionari au avut popriri active pe pensii. Suma totală reținută de la aceștia a fost de peste 31,6 milioane de lei. În total, datoriile pensionarilor din România depășesc 22 de miliarde de lei. Instituțiile care au de recuperat aceste sume – bănci, ANAF sau alte entități – apelează frecvent la poprirea pensiei ca mijloc legal de recuperare a banilor, arată olt-alert.ro.

Poprirea este instituită în baza unei decizii judecătorești sau a unei adrese transmise de creditor către Casa de Pensii, care are obligația legală de a executa reținerea. Conform Codului de Procedură Civilă, reținerea lunară poate fi de până la o treime din pensie, iar în cazurile în care există mai multe decizii de poprire, suma poate ajunge până la jumătate din venitul lunar.

Situația este cu atât mai dramatică cu cât mulți pensionari ajung să se împrumute pentru a-și plăti facturile sau medicamentele. Fie că au contractat credite bancare, au acumulat datorii fiscale sau nu și-au plătit amenzile, ei riscă să rămână cu doar o jumătate de pensie, sumă insuficientă pentru un trai decent.

Casa de Pensii precizează că, potrivit legii, nu este nevoie de acordul pensionarului pentru aplicarea popririi, iar instituțiile teritoriale acționează ca terț poprit, conform articolului 784, alineatul 1 din Codul de Procedură Civilă.