Venituri fabuloase la CCR. Cine decide soarta pensiilor magistraților și cât câștigă lunar

Curtea Constituțională a României (CCR) se află din nou în centrul atenției publice, pe fondul dezbaterilor privind legea care reduce pensiile magistraților. Instituția, cu o componență parțial nouă după numirea judecătorilor Csaba Astalos, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, urmează să se pronunțe pe 20 octombrie asupra actului normativ ce prevede diminuarea pensiilor la 70% din ultimul salariu net și creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani.

Ce salariu are președinta CCR

Recent, CCR a publicat lista actualizată a salariilor și sporurilor aferente personalului său, arătând că veniturile judecătorilor CCR rămân printre cele mai mari din administrația centrală. Premierul Ilie Bolojan a plafonat unele sporuri în sectorul public, dar cele de la CCR continuă să fie consistente, chiar și pentru cei care vor decide asupra pensiilor magistraților.

Simina Tănăsescu, președinta CCR, încasează o indemnizație brută lunară de 47.074 lei, la care se adaugă:

• 11.769 lei – spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică;
• 2.354 lei – spor pentru păstrarea confidențialității;
• 300 lei – spor pentru condiții vătămătoare;
• 950 lei – indemnizație pentru titlul științific de doctor.

18:07, 09.10.2025 • POLITICĂ

Ciprian Ciucu răbufnește. Acuză CCR că paralizează Guvernul

15:05, 09.10.2025 • Justitie

Decizie-cheie în justiție: CCR a decis cum trebuie să aibă loc un proces penal echitabil

Salariile judecătorilor CCR

Ceilalți judecători au indemnizații brute de 45.260 lei, plus sporuri similare:

• 11.315 lei – risc și suprasolicitare neuropsihică;
• 2.263 lei – confidențialitate;
• 300 lei – condiții vătămătoare;
• 950 lei – titlu științific de doctor.

Veniturile personalului administrativ

Nu doar judecătorii beneficiază de venituri generoase. Exemple:

• Secretar general: 23.224 lei + sporuri;
• Prim-magistrat asistent: 34.386 lei + sporuri;
• Magistrat-asistent șef: 34.386 lei + sporuri;
• Magistrat-asistent: 30.766 lei + sporuri între 4.388 și 7.692 lei;
• Director de Cancelarie: 29.093 lei + sporuri;
• Personal de specialitate juridică asimilat magistraților-asistenți: 27.842 lei + sporuri între 4.388 și 6.743 lei.

Ironia situației este că cei care urmează să decidă asupra pensiilor magistraților beneficiază ei înșiși de indemnizații și sporuri substanțiale. În același timp, CCR se pregătește să soluționeze un act normativ care va afecta semnificativ veniturile viitoare ale magistraților, într-un moment de mare interes public.

CCR decide soarta magistraților

Decizia Curții Constituționale privind reducerea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare a magistraților va stabili dacă România își poate accesa fondurile PNRR și dacă Guvernul își menține legitimitatea reformelor. În joc sunt 869 de milioane de euro, stabilitatea executivului și echitatea între contribuabili.

Curtea Constituțională a amânat pentru 20 octombrie decizia în cazul legii care prevede reducerea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu net și creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani. Această lege face parte din pachetul de reforme fiscale adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament la finele lunii august de Guvernul Bolojan. Scopul principal este reducerea deficitului bugetar, estimat la circa 9%, și controlul cheltuielilor tot mai mari cu pensiile speciale.

Mizele deciziei CCR

Există cel puțin trei mize majore ale deciziei pe care judecătorii Curții Constituționale trebuie să o ia:

• Fondurile europene – Respingerea legii ar putea bloca accesul României la 869 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dintre acestea, 230 de milioane de euro sunt blocate exclusiv din cauza pensiilor speciale, potrivit premierului Ilie Bolojan.
• Legitimitatea Guvernului – O decizie nefavorabilă la CCR ar slăbi autoritatea executivului în continuarea reformelor fiscale și ar putea duce la demisia premierului, care a avertizat asupra acestui risc.
• Mesajul către cetățeni – Menținerea pensiilor speciale fără ajustări ar transmite electoratului un semnal de incapacitate a statului de a corecta inechitățile și de a respecta principiul contributivității.

Legea adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului prevede:

• Creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani – nu imediat, ci etapizat, în următorii zece ani.
• Plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din brut cât este în prezent. În practică, actuala formulă face ca pensia să depășească nivelul salariului net.
• Majorarea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, aliniind magistrații la cerințele generale impuse tuturor contribuabililor.
• Legea se concentrează pe alinierea sistemului pensiilor speciale la principiile contributivității și echității între beneficiarii de pensii publice, conform Jalonului 215 din PNRR.