Decizia care a oprit alegerile din 2024: șefa CCR explică documentele desecretizate și motivele anulării

Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a oferit miercuri, într-un interviu acordat postului TVR Info, cele mai detaliate explicații de până acum privind decizia fără precedent prin care CCR a anulat integral alegerile prezidențiale din 2024, după desfășurarea primului tur de scrutin. Hotărârea, adoptată la 6 decembrie 2024 cu unanimitatea celor nouă judecători constituționali, a dus la reluarea de la zero a întregului proces electoral și a provocat una dintre cele mai ample controverse politice și juridice din România postdecembristă.

Potrivit șefei CCR, anularea scrutinului a fost fundamentată pe trei motive constituționale majore: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, afectarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea gravă a regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

„Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”, a declarat Simina Tănăsescu, precizând că aceste aspecte intră direct în competența Curții Constituționale, deoarece privesc exercitarea unor drepturi fundamentale de natură electorală.

Una dintre principalele întrebări ridicate în spațiul public după decizia CCR a fost cum a fost posibil ca aceeași instituție să valideze primul tur al alegerilor, iar câteva zile mai târziu să anuleze întregul proces electoral.

09:48 • Business

Huawei contestă la CCR legea care a blocat accesul companiei la infrastructura 5G din România

12:09, 26.03.2026 • ACTUALITATE

CCR validează bugetul pe 2026: sesizările AUR au fost respinse

Simina Tănăsescu a explicat că validarea primului tur a avut loc într-o zi de luni, în baza informațiilor disponibile la acel moment, în timp ce decizia de anulare a întregului scrutin a fost luată vineri, după apariția unor elemente noi rezultate din documente desecretizate.

„Împreună cu o țară întreagă am luat cunoștință de informațiile din documentele desecretizate”, a afirmat președinta CCR, subliniind că respectivele informații au schimbat cadrul de analiză al Curții.

Aceste documente, făcute publice după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, au inclus rapoarte ale serviciilor de informații care indicau existența unor acțiuni atribuite unui actor cibernetic statal și semnalau că România devenise ținta unor acțiuni hibride agresive ruse.

Potrivit președintei CCR, elementul determinant în reevaluarea scrutinului l-au constituit datele privind modul de desfășurare a campaniei electorale, în special suspiciunile privind finanțarea și promovarea unor candidați.

Simina Tănăsescu a explicat că judecătorii constituționali au analizat cu prioritate informațiile referitoare la situațiile în care un candidat ar fi înregistrat o creștere spectaculoasă de popularitate fără cheltuieli declarate sau cu cheltuieli raportate drept inexistente.

„Când documentele desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală un candidat să aibă un salt spectaculos de popularitate cu cheltuieli absolut inexistente, sau cel puțin declarate a fi zero, aceasta este o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă constituțională”, a declarat ea.

Președinta Curții a insistat că aceste date nu puteau fi evaluate anterior, deoarece nu existau în spațiul public și nu fuseseră comunicate CCR înainte de desecretizare.

Tănăsescu a mai precizat că multe dintre aspectele care au stat la baza anulării scrutinului nu puteau fi examinate înainte de primul tur, întrucât nu intrau automat în competența Curții sau nu ajungeau în fața acesteia decât în anumite condiții procedurale.

„Nu toate candidaturile ajung la CCR decât dacă sunt contestate. Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul Curții”, a explicat ea.

În plus, controlul asupra modului în care se desfășoară campania electorală în mass-media și verificarea finanțării campaniilor aparțin, în primă instanță, altor instituții ale statului, nu Curții Constituționale. CCR intervine abia în etapa finală, atunci când analizează legalitatea întregului proces electoral în vederea validării rezultatului.

Șefa CCR a descris hotărârea din 6 decembrie 2024 drept una excepțională și dificilă, fără precedent în activitatea Curții.

„N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm”, a declarat Simina Tănăsescu.

Ea a subliniat că judecătorii constituționali au avut nevoie de timp pentru a înțelege și procesa informațiile noi, iar analiza acestora a presupus o reevaluare juridică complexă, în contextul în care datele desecretizate modificau fundamental percepția asupra corectitudinii procesului electoral.

Decizia CCR din 6 decembrie a venit la o zi după ce instituția primise patru sesizări prin care se solicita anularea rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale. Aceste sesizări au fost depuse imediat după desecretizarea rapoartelor prezentate în CSAT.

În documentele analizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, serviciile de informații semnalaseră existența unor operațiuni cibernetice atribuite unui actor statal extern și avertizaseră asupra unor acțiuni hibride agresive care vizau România.

În acest context, CCR a considerat că integritatea procesului electoral fusese afectată într-un mod suficient de grav încât să justifice anularea integrală a scrutinului și reluarea acestuia de la zero.

Simina Tănăsescu a susținut că hotărârea Curții a fost supusă unor evaluări juridice externe și a trecut „testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene”, argumentând astfel că fundamentarea juridică a deciziei a fost solidă.