România este lider mondial la consumul de alcool, potrivit datelor OMS. Care ar fi factorii culturali care încurajează consumul la români
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/romani-campioni-consum-alcool.jpg)
Românii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății de anul trecut. Mai exact, potrivit datelor OMS, românii beau 36,9 militri de alcool pe zi, adică în jur de 17,06 litri de alcool pur pe an. Specialiștii au explicat care sunt riscurile la care românii se expun din această cauză.
România este lider mondial la consumul de alcool, conform datelor OMS din 2024
Consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din România. Potrivit OMS 2024, românii consumă în medie 17,06 litri de alcool pur pe an, o statistică îngrijorătoare, mult peste media europeană de 9,2 litri, informează libertatea.ro. Asta ar însemna că un român consumă două pahare și jumătate de vin de 150 ml pe zi sau două halbe de bere pe zi. De asemenea, asta ar însemna echivalentul a două shoturi de tărie sau între unu și trei cocktailuri, în funcție de tărie, mai arată sursa citată.
Pe an, asta înseamnă că un român consumă, în medie, aproximativ 950 de pahare de vin pe an, 680 halbe de halbe de bere pe an sau aproximativ 340 de cocktailuri tari pe an.
Medicii și psihologii trag însă semnale de alarmă asupra efectelor alcoolului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În România, mor anual în jur de 8.000 de oameni din cauza consumului de alcool, potrivit Comisiei Europene. Asta înseamnă 22 de români în fiecare zi, adică aproape unu la fiecare oră.
Ce efecte are alcoolul asupra organismului
Dr. Radu Țincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, a explicat, pentru Libertatea, ce efecte are alcoolul asupra organismului.
„Pe termen scurt, există riscul de intoxicație acută, asta înseamnă o deprimare a sistemului nervos central până la starea de comă. Intoxicația acută cu alcool poate să fie o stare care pune viața în pericol, având în vedere că odată cu deprimarea creierului se abolesc o serie de reflexe. Există riscul de aspirație a conținutului gastric la nivel pulmonar. De asemenea, alcoolul este un cardiotoxic, afectând contractibilitatea inimii și transmiterea impulsurilor electrice. Sunt pacienți care dezvoltă fibrilație atrială în momentul în care sunt în starea de comă alcoolică. Pe de altă parte, în intoxicația acută apar și modificări metabolice, cum ar fi hipoglicemia, care afectează funcționarea creierului“, a explicat medicul Radu Țincu pentru sursa citată.
De asemenea, pe termen lung, alcoolul poate provoca nu doar complicații neurologice – encefalopatie alcoolică și polineuropatie periferică, ci și complicații hepatice: de la steatoză hepatică la ciroză, afectând sinteza proteinelor și eliminarea toxinelor.
„Alcoolul utilizează, la nivelul creierului, o serie de neurotransmițători, cum sunt endorfinele, asemănătoare opioidelor. Dependența de alcool este determinată de acești neurotransmițători. Odată instalată dependența fizică, pacientul va dezvolta sevraj, iar sevrajul alcoolic este o urgență medicală, care poate pune viața în pericol și necesită tratament“, a mai spus dr. Țincu.
Mediul susține că și o cantitate mică de alcool poate duce la dependență. „Dacă vom consuma zilnic alcool, după o perioadă de câteva săptămâni, luni, zile, va începe să apară această dependență de alcool. Deci recomandarea este să consumăm cât mai puțin alcool, pentru că alcoolul va genera acei neurotransmițători care produc starea de dependență“, a avertizat dr. Radu Țincu.
De ce a ajuns România pe locul 1 la consumul de alcool
Mihai Copăceanu, psiholog specializat în adicții, a explicat pentru Libertatea de ce a ajuns România pe locul 1 la consumul de alcool. El a scos în evidență factorii culturali care încurajează consumul de alcool în România.
„În țara noastră, alcoolul nu este considerat o substanță toxică, o otravă, este considerat un aliment și în sprijinul acestei axiome avem o serie de afirmații din popor, care au valoarea de norme, afirmații care încurajează și susțin inițierea și menținerea consumului. Spre exemplu, «un vin este bun pentru inimă și medicii încurajează consumul» sau «un pahar de țuică îți face poftă de mâncare sau îți întărește imunitatea, te face mai puternic»“, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.
De asemenea, mulți români folosesc diverse băuturi pentru a se trata de răceală sau gripă, în sezonul rece, a mai precizat medicul.
„Cred că suntem printre singurele popoare din Europa care încă cred că alcoolul are efect terapeutic, o răceală, pe timp de toamnă/iarnă nu se tratează cu medicamente, ci cu rachiu fiert și piper, iar cetățenii nu doar cred, dar și pun în practică această credință“, spune Mihai Copăceanu.
Cifre globale și locale privind consumul de alcool
Topul țărilor în care se consumă cel mai mult alcool, bazat pe datele OMS din 2024 arată astfel:
- România – 17,06 litri de alcool pur/an/persoană;
- Georgia – 14,3 litri;
- Cehia – 13,3 litri;
- Letonia – 13,1 litri;
- Uganda – 12,2 litri;
- Germania – 12,2 litri;
- Austria – 12 litri;
- Seychelles – 12 litri;
- Bulgaria – 11,9 litri;
- Lituania – 11,8 litri.
Asta în timp ce media europeană este de 9,2 litri/an pe cap de locuitor. Acest lucru se vede și pe piața europeană a alcoolului, unde țara noastră a devenit în ultimii ani un jucător important. „Veniturile din piața alcoolului au înregistrat o traiectorie ascendentă constantă, atingând un vârf de 5,2 miliarde de dolari americani în 2024“, arată datele statista.
OMS estimează că alcoolul este responsabil pentru 2,6 milioane de decese anual, reprezentând 4,7% din totalul deceselor. În România, bărbații beau în medie 27,3 litri de alcool pur/an, iar femeile 7,5 litri/an.
Cum putem preveni dependența de alcool? Specialiștii recomandă următoarele măsuri pentru a preveni consumul de alcool în rândul adolescenților: educație eficientă în familie și școală, amânarea primului consum de alcool cât mai mult, crearea unui exemplu personal sănătos în familie, limitarea accesului minorilor la alcool.
„Ce putem face? Să începem o educație eficientă în familie și în școală împotriva consumului de alcool, să amânăm cât putem de mult primul consum de alcool, să ne centrăm pe aspecte cu adevărat pozitive ale vieții“, ne îndeamnă psihologul Mihai Copăceanu.