Planul de pace pentru Gaza, blocat de refuzul Hamasului de a preda armele
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Proiect-nou-8.jpg)
La o săptămână după intrarea în vigoare a încetării focului în Fâșia Gaza, întrebarea principală rămâne dacă acest armistițiu va rezista. Prima fază a planului american — schimbul de prizonieri palestinieni contra eliberării ostaticilor israelieni — este în curs de desfășurare, dar procesul este lent și fragil. În centrul blocajului se află refuzul Hamasului de a renunța la arme, condiție pe care Israelul o consideră indispensabilă pentru continuarea retragerii sale progresive din enclavă.
Vineri, 17 octombrie, organizația islamistă a reiterat „angajamentul” său față de acordul de încetare a focului și a promis restituirea „tuturor corpurilor rămase” ale ostaticilor, după ce până acum a predat doar nouă din 28. Abia după finalizarea acestei etape ar trebui să înceapă faza a doua a planului Trump: dezarmarea și demilitarizarea Hamasului.
Două concepte, un singur obstacol
Conform textului planului, „dezarmarea” presupune predarea sau confiscarea armelor sub supraveghere internațională, iar „demilitarizarea” se referă la distrugerea infrastructurilor militare – tuneluri, depozite și ateliere de armament. „Cele două procese sunt inseparabile, atât în litera, cât și în spiritul planului Trump”, explică David Rigoulet-Roze, cercetător asociat la Institutul Francez de Analiză Strategică.
Planul american prevede, de asemenea, o amnistie pentru membrii Hamas dispuși să accepte o „coexistență pașnică” sau exilul. Totuși, documentul nu precizează clar cine ar trebui să monitorizeze dezarmarea. Egiptul și Turcia sunt menționate informal ca posibili actori de supraveghere, datorită legăturilor lor cu părțile implicate.
O rețea de arme și tuneluri greu de controlat
La doi ani de la începutul conflictului, Hamasul rămâne o forță prezentă în Gaza, deși capacitățile sale au fost diminuate. Estimările variază între 8.000 și 12.000 de combatanți uciși dintr-un total de aproximativ 30.000 înainte de ofensiva din 2023. Mișcarea dispune încă de un arsenal divers — arme ușoare, rachete artizanale și drone rudimentare — multe fabricate local din materiale civile.
O parte a armamentului a fost introdusă în trecut prin mare sau prin tunelurile care leagă Gaza de Peninsula Sinai. Deși autoritățile egiptene afirmă că au distrus majoritatea acestor pasaje între 2013 și 2019, surse israeliene susțin că unele rămân operaționale.
În subteran, armata israeliană continuă ofensiva împotriva rețelei de tuneluri denumită „metroul din Gaza”, estimată la circa 500 de kilometri. Aceste galerii, folosite pentru transportul și ascunderea armelor, constituie un obstacol major pentru aplicarea planului de demilitarizare.
Dezarmarea, o condiție inacceptabilă pentru Hamas
Pentru Hamas, renunțarea la arme este „non-negociabilă”. Un oficial al mișcării a declarat recent pentru AFP că predarea armelor „nu este o opțiune”. În replică, Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea interveni militar: „Dacă nu se dezarmează, îi vom dezarma noi – rapid și, poate, violent”, a spus liderul american pe 14 octombrie.
Experții, citați de France Info, consideră că o soluție intermediară ar putea fi un proces gradual, cu armele plasate sub control internațional. Însă, fără cooperarea efectivă a Hamasului, acest scenariu pare puțin probabil. „Fără o participare reală, procesul ar risca să reia conflictul”, avertizează Rigoulet-Roze.
Pentru moment, dezarmarea Hamasului rămâne principalul obstacol în calea unei păci durabile în Fâșia Gaza. În lipsa unui compromis, încetarea focului ar putea fi doar o nouă pauză într-un conflict care pare departe de sfârșit.