Bruxelles-ul amenință cu tăierea fondurilor: țările UE care nu reformează sistemele de pensii ar putea pierde miliarde
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/12/CE.png)
Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a lega finanțarea bugetară viitoare de reformele în domeniul pensiilor, avertizând că statele membre care nu își modernizează sistemele riscă să piardă accesul la o parte din fondurile comune. Potrivit unor surse din cadrul Comisiei Europene, planul ar putea fi inclus în următorul buget de 2 trilioane de euro al Uniunii, care va intra în vigoare în 2028.
UE, în alertă din cauza îmbătrânirii populației
Europa se confruntă cu o criză demografică fără precedent: datoria publică în creștere, rata natalității în scădere și o populație tot mai îmbătrânită amenință sustenabilitatea sistemelor publice de pensii. În prezent, peste 80% dintre pensionarii europeni depind exclusiv de pensia de stat, iar unul din cinci seniori este expus riscului de sărăcie – echivalentul a aproximativ 18,5 milioane de persoane, arată Politico.
Bruxelles-ul se teme că, în lipsa unor reforme, presiunea bugetară asupra statelor membre va deveni insuportabilă, ducând la deficite cronice și tensiuni sociale.
„Sarcina noastră este să ajutăm țările să facă lucrurile dificile”, a declarat un înalt oficial al Comisiei Europene pentru Politico.
Condiționarea fondurilor europene de reforme structurale
Planul aflat în discuție ar introduce un mecanism prin care plățile din bugetul multianual al UE ar fi condiționate de progresele în reformarea sistemelor de pensii. Țările care ignoră recomandările Comisiei – de exemplu, privind vârsta de pensionare, contribuțiile private sau stimulentele pentru economisire – ar putea primi sume reduse din alocările lor bugetare.
Modelul s-ar baza pe principiul „morcovului și bățului”, aplicat cu succes în cadrul fondului de redresare post-pandemie, în valoare de 800 de miliarde de euro. În acel caz, țările care implementau reforme structurale, cum ar fi digitalizarea sau eficientizarea pieței muncii, primeau fonduri în tranșe succesive.
„Dacă este vorba despre pensii, așa să fie”, a declarat un alt oficial european, sugerând că Bruxelles-ul este pregătit să extindă această strategie la politicile sociale.
Reforma pensiilor, un subiect exploziv
Chiar dacă intențiile Comisiei sunt economice, impactul politic ar putea fi uriaș. În majoritatea statelor membre, pensiile reprezintă un subiect extrem de sensibil, care influențează direct alegerile și stabilitatea guvernelor.
La Bruxelles, protestele recente din Belgia au arătat cât de tensionată este tema: poliția s-a ciocnit cu sindicatele care contestau planul guvernului de a crește vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani până în 2030. Belgia este doar unul dintre exemplele unei Europe tot mai nemulțumite de reformele de austeritate.
Franța, aflată în centrul atenției europene, a trecut prin luni de manifestații în 2023, când președintele Emmanuel Macron a ridicat vârsta de pensionare la 64 de ani. În această săptămână, noul premier Sébastien Lecornu a anunțat suspendarea aplicării reformei, într-o încercare de a depăși o criză parlamentară. Decizia ar putea costa Parisul până la 400 de milioane de euro anul viitor, într-un moment în care datoria națională se apropie de 120% din PIB.
Bruxelles-ul mizează pe economisire și pensii corporative
Planurile Comisiei nu se limitează la creșterea vârstei de pensionare. Bruxelles-ul urmărește să stimuleze economisirea individuală pentru pensie și să încurajeze companiile private să creeze planuri corporative de pensii pentru angajați.
Oficialii europeni consideră că o parte din economiile cetățenilor ar putea fi direcționată către investiții productive, ajutând la crearea unei piețe de capital mai dinamice, asemănătoare celei din Statele Unite. În acest fel, sistemul de pensii ar deveni mai sustenabil, iar economiile pe termen lung ar alimenta dezvoltarea economică.
O propunere cu rezistență puternică în capitalele UE
Deși ideea câștigă teren la Bruxelles, mulți miniștri ai finanțelor din statele membre o privesc cu scepticism. „Nu poți cumpăra o reformă a pensiilor. Ar atinge esența democrației”, a declarat un ministru adjunct citat anonim de Politico.
Reprezentanții mai multor țări avertizează că legarea fondurilor europene de reforme atât de sensibile ar putea genera reacții populiste, amplificând euroscepticismul. În plus, implementarea practică ar necesita o birocrație suplimentară semnificativă, într-un context în care deja „sute de miliarde de euro” din fondurile de redresare post-pandemie au rămas neutilizate din cauza procedurilor lente.