Bătălia pentru salariul minim: câștig mic pentru români, factura mare pentru firme

Salariul minim pe economie rămâne în centrul dezbaterilor publice și politice, în contextul legislației naționale care transpune Directiva europeană privind salariul minim european. Peste un milion de angajați din România sunt afectați direct de aceste discuții, care vor stabili câștigul lunar net în 2026.

Legea adoptată în 2024 prevede că salariul minim brut pe țară trebuie calculat astfel încât să atingă un nivel orientativ între 47% și 52% din câștigul salarial mediu brut. Totodată, Hotărârea de Guvern din februarie 2025 stabilește că salariul minim se ajustează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflației prognozate și creșterea productivității muncii.

Scenarii oficiale și calcule posibile

Potrivit formulei legale de calcul, salariul minim pe economie în România ar urma să fie 4.325 lei brut, dacă se respectă parametrii stabiliți de legislație. Acest nivel se corelează cu câștigul salarial mediu brut și ține cont de rata medie anuală a inflației prognozate, precum și de creșterea productivității muncii.

În funcție de nivelul orientativ adoptat pentru raportul cu salariul mediu, calculele arată:

12:02 • ACTUALITATE

Nazare: „Nu ne permitem să creștem salariul minim acum” – Sindicatele cer majorări, patronatele avertizează asupra concedierilor

10:04 • POLITICĂ

Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, va redeveni senator, dar și vicepremier

• La 47% din câștigul salarial mediu brut, salariul minim ar fi 319 lei;
• La 50%, acesta ar ajunge la 595 lei;
• La 52%, salariul minim ar putea urca până la 778 lei.

Din perspectiva angajaților, majorările sunt relativ modeste în termeni neti. Economistul Adrian Negrescu a explicat că, în scenariul unei creșteri la 4.590 lei brut, un angajat ar primi aproximativ 100 de lei în plus în mână, în timp ce costul total suportat de angajator pentru același angajat s-ar situa în jurul valorii de 559 de lei, de patru ori mai mult decât beneficiul salarial direct. Aceasta evidențiază discrepanța dintre impactul asupra angajaților și efectul asupra firmelor, mai ales pentru IMM-uri.

Experții atrag atenția că o majorare a salariului minim poate influența și alte niveluri salariale, deoarece salariile din sectorul bugetar sau remunerațiile demnitarilor sunt calculate ca multiplu al salariului minim pe economie. În plus, există riscul ca firmele să transfere costurile suplimentare în prețurile produselor și serviciilor, ceea ce ar putea amplifica presiunea inflaționistă.

Poziția Guvernului și a premierului

Premierul Bolojan a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că „în principiu, salariul minim nu va crește”. Această poziție reflectă preocuparea Executivului privind stabilitatea economică pe termen scurt, având în vedere contextul macroeconomic și măsurile fiscale recente.

Decizia finală privind nivelul salariului minim rămâne însă deschisă, urmând să fie discutată în cadrul Consiliului Național Tripartit, unde Guvernul se consultă cu sindicatele și patronatele. Această consultare este prevăzută de legislația națională și are scopul de a echilibra interesele angajaților, angajatorilor și ale statului.

Propunerile sindicatelor și patronatelor

Confederațiile sindicale au venit cu propuneri variate pentru salariul minim:

• Două confederații au solicitat o majorare până la 350 lei brut;
• Alte două au propus 400 – 4.445 lei brut;
• O confederație urmează să-și prezinte propunerea la reuniunea tripartită de la Guvern.

În schimb, patronatele, în special cele care reprezintă IMM-urile, au argumentat că menținerea nivelului actual este necesară din cauza constrângerilor economice și a limitărilor financiare ale companiilor mici și mijlocii. Conform unui sondaj realizat de IMM România, 70% dintre întreprinderi susțin înghețarea salariului minim în 2026, în timp ce doar 30% consideră că au capacitatea de a majora salariul.

Perspectivele pentru 2027 sunt mai optimiste: peste jumătate dintre antreprenori estimează că salariul minim ar putea fi majorat până la 4.250 lei, iar numai 11% se așteaptă la o creștere peste 4.500 lei brut, potrivit lui Florin Jianu, președintele IMM România.

Aceste date arată clar că deciziile privind salariul minim depind nu doar de lege, ci și de capacitatea financiară a angajatorilor, mai ales a IMM-urilor, care sunt sensibile la fluctuațiile economice și la costurile suplimentare cu forța de muncă.

Impact economic și social

Majorarea salariului minim are implicații multiple:

1. Costuri suplimentare pentru firme, în special IMM-urile, care pot afecta profitabilitatea sau planurile de investiții;
2. Creșterea salariilor în sectorul bugetar, având în vedere că multe remunerații sunt raportate la salariul minim;
3. Riscul de creștere a prețurilor și inflației, pe fondul transferului costurilor suplimentare către consumatori.

„Majorarea salariului minim ar trebui evaluată printr-un studiu de impact detaliat, pentru a determina dacă beneficiile pentru angajați depășesc costurile economice pentru companii și bugetul statului”, a declarat economistul Adrian Negrescu, pentru DC News.