Un român și un american au descoperit unul dintre secretele civilizației sumeriene: un fenomen natural la care nimeni nu s-a gândit
Un nou studiu arată că un fenomen natural de maree a oferit Sumerului irigația necesară pentru a deveni leagănul civilizației.
Civilizația sumeriană ar fi apărut datorită unui proces natural spectaculos
Una dintre cele mai vechi civilizații ale lumii, cea sumeriană, ar fi apărut datorită unui proces natural spectaculos și abia recent înțeles pe deplin. O echipă de cercetători a descoperit că formarea civilizației din Mesopotamia nu a fost rezultatul exclusiv al ingeniozității umane, ci a fost „aprinsă” de un fenomen geologic și oceanografic unic: mareele Golfului Persic care pătrundeau adânc în interiorul continentului, irigând câmpiile fertile ale viitorului Sumer.
Rezultatele studiului, publicate în revista științifică PLOS One, aparțin cercetătorilor Liviu Giosan, de la Institutul Oceanografic Woods Hole (Massachusetts), și Reed Goodman, de la Universitatea Rice (Texas). Aceștia au reconstituit peisajul antic al Mesopotamiei analizând o carotă de 25 de metri de sol extrasă în 2022 din situl orașului Lagash (Tell el-Hiba, Irak). Straturile de nămol, nisip și resturi organice au oferit o imagine clară a modului în care Golful Persic se întindea, acum 7.000–6.000 de ani, până la 200 de kilometri spre interior.
Natura, primul inginer agricol al Sumerului
Analizele cu radiocarbon și imaginile satelitare arată că, în acea perioadă, mareele zilnice împingeau apa dulce a Tigrului și Eufratului înapoi spre interior, inundând câmpiile joase și creând un „sistem natural de irigații”. Acolo unde astăzi sunt deșerturi, acum mii de ani se întindeau pajiști mlăștinoase, saturate cu apă sărată și dulce în același timp — condiții ideale pentru culturile de curmale, cereale și legume.
Această „binecuvântare” naturală a permis primilor sumerieni să ducă o viață agricolă prosperă fără a fi nevoiți să construiască baraje și canale complicate. Rezultatul a fost un surplus de hrană, element-cheie care a declanșat apariția primelor orașe și a unei structuri sociale complexe.
În perioada Uruk (circa 6.000–5.200 de ani în urmă), așezările izolate ale culturii Ubaid s-au transformat în centre urbane majore. Uruk, unul dintre cele mai vechi orașe ale omenirii, ajunsese să acopere peste 250 de hectare și să găzduiască aproximativ 25.000 de locuitori. Aici au apărut primele forme de scriere, primele administrații și primele roți — simboluri ale civilizației sumeriene.
Când natura s-a schimbat, oamenii au inventat irigațiile artificiale
Acest echilibru natural nu a durat însă pentru totdeauna. În urmă cu aproximativ 5.000 de ani, geografia deltei Eufratului și Tigrului s-a modificat: Golful Persic a început să se retragă, iar mareele nu au mai reușit să pătrundă suficient de adânc pentru a uda câmpiile agricole.
Fără „ajutorul” naturii, sumerienii au fost nevoiți să găsească o soluție proprie. Astfel s-a născut primul mare sistem de irigații artificiale din istorie: o rețea complexă de canale, baraje și apeducte care distribuiau apa pe sute de kilometri.
Această transformare a schimbat profund și societatea. Controlul asupra apei a devenit o formă de putere, iar administrarea canalelor a dus la apariția unei elite birocratice și religioase. Concurența dintre orașele-stat Ur, Uruk și Lagash pentru resursele de apă a devenit motorul conflictelor politice, dar și al inovației.
De la darul naturii la puterea omului
Descoperirile confirmă ideea că Sumerul nu a fost doar creația inteligenței umane, ci și a forțelor naturii. Mareele Golfului Persic au fost scânteia care a alimentat începutul civilizației, iar retragerea lor a forțat omenirea să-și ia soarta în propriile mâini.
„Este o lecție despre adaptare”, spun autorii studiului. „Când natura le-a oferit apă, sumerienii au construit o cultură; când natura s-a retras, au inventat ingineria hidraulică.”