Trosnitul degetelor NU dă artrită. Mituri medicale spulberate de specialiști

Peste 85% dintre medici afirmă că pacienții lor cred încă în mituri medicale. De la gheața pusă pe arsuri la „regula celor cinci secunde” pentru mâncarea căzută pe jos, informațiile false continuă să fie tratate ca adevăruri absolute, în ciuda dovezilor științifice.

Mituri transmise din generaţie în generaţie

În realitate, multe dintre aceste idei sunt doar mituri transmise din generație în generație. Un sondaj realizat pe un eșantion de 1.000 de medici arată că peste 85% dintre specialiștii consultați s-au confruntat cu pacienți care vin la cabinet cu informații eronate despre sănătate.

„Adesea căutăm o soluție rapidă, o singură pastilă care să rezolve totul. Dar în realitate, sănătatea se bazează pe echilibru între ce facem și ce mâncăm, nu pe un singur element magic”, a explicat dr. Leonor Fernandez, medic de familie la Centrul Medical Beth Israel Deaconess din Boston, într-un interviu acordat Harvard Medical School.

Pocnitul degetelor și artrita – o asociere falsă

Este unul dintre cele mai răspândite mituri: trosnitul degetelor ar provoca artrită. Zeci de ani, părinții și bunicii au repetat această idee copiilor, dar medicina arată altceva. Osteoartrita, cea mai comună boală articulară, care afectează peste 33 de milioane de americani, nu are legătură cu acest obicei.

„Nu există nicio dovadă că pocnitul articulațiilor produce artrită sau alte boli articulare pe termen lung”, a declarat dr. Eric Ruderman, reumatolog la Northwestern Medicine. Cauza reală este uzura naturală a articulațiilor și suprasolicitarea acestora de-a lungul anilor.

Mâncatul seara îngrașă?

Ideea că masa de seară duce inevitabil la îngrășare a devenit aproape o regulă nescrisă. Într-o societate cu peste 100 de milioane de americani afectați de obezitate, mitul este puternic. Vedete precum actorul Chris Hemsworth au popularizat postul intermitent, care include evitarea meselor târzii.

Totuși, momentul mesei nu contează la fel de mult ca tipul alimentelor consumate.

„Metabolismul încetinește noaptea și secreția de insulină se modifică, dar ceea ce mănânci are o importanță mai mare decât ora la care mănânci”, a explicat dr. Leonor Fernandez.

O farfurie bogată în grăsimi saturate și zahăr va fi dăunătoare oricând, spre deosebire de o cină echilibrată.

Guma de mestecat nu rămâne în stomac șapte ani

Un alt mit care circulă în special printre copii este acela că, dacă înghiți gumă de mestecat, aceasta va rămâne blocată în stomac timp de șapte ani. În realitate, corpul nu poate digera baza elastică a gumei, dar aceasta traversează sistemul digestiv și este eliminată.

„Am efectuat sute de endoscopii la copii și adulți și nu am găsit niciodată gumă în stomac”, a explicat dr. Nancy McGreal, gastroenterolog la Duke Health.

Zicala veche nu are, așadar, niciun suport medical.

Cafeaua și creșterea copiilor

Cafeaua ar opri creșterea copiilor – încă un mit născut din interese comerciale. În anii 1930, producătorul de cereale C.W. Post a lansat o campanie publicitară în care avertiza părinții că băutura pe bază de cafea ar putea dăuna dezvoltării copiilor. Scopul era, de fapt, promovarea cerealelor proprii.

Astăzi, nu există dovezi științifice că cofeina afectează înălțimea sau dezvoltarea osoasă a copiilor.

„Cofeina nu influențează semnificativ creșterea”, a subliniat dr. Roy Kim, endocrinolog pediatru la Cleveland Clinic.

Riscurile reale ale consumului de cafea la vârste fragede țin de insomnii, anxietate sau tulburări de concentrare, nu de oprirea creșterii.

Ouăle și colesterolul – o relație exagerată

Pentru mulți ani, ouăle au fost puse pe lista alimentelor „interzise” din cauza conținutului ridicat de colesterol: 186 mg într-un singur gălbenuș, ceea ce reprezintă aproape două treimi din doza zilnică recomandată.

Totuși, colesterolul din ouă nu are un impact atât de puternic asupra nivelului sanguin precum s-a crezut.

„Problema reală o reprezintă grăsimile saturate și zahărul consumat excesiv”, a explicat Australia Health Alliance.

Mai mult, ouăle sunt bogate în proteine și nutrienți esențiali, iar un studiu de la Universitatea Harvard arată că pot contribui la îmbunătățirea sănătății inimii.

Gheața pe arsură – o greșeală periculoasă

Când te arzi la bucătărie sau la soare, instinctul multora este să pună gheață pe zona afectată. Pare logic, dat fiind că gheața calmează inflamația și durerea. Dar, în realitate, aplicarea directă a gheții poate agrava situația.

Medicii avertizează că expunerea la temperaturi extrem de scăzute pe pielea deja afectată de o arsură poate provoca degerături suplimentare și distrugerea țesutului.

Citeşte şi: Descoperire macabră în Croația: mormânt medieval care sugerează practici anti-vampirice

Specialiștii de la Mount Elizabeth Hospitals recomandă ca prima măsură să fie ținutul zonei arse sub apă rece de la robinet timp de câteva minute, ceea ce calmează durerea și limitează afectarea pielii.

Regula celor 5 secunde – o iluzie de siguranță

„Dacă mâncarea cade pe podea, dar o ridici în mai puțin de cinci secunde, e sigură pentru consum.” Această credință populară, atribuită încă din vremea lui Genghis Khan, a rezistat secole întregi.

Medicina modernă contrazice însă ideea. Bacteriile se transferă pe alimente imediat ce ating solul, indiferent de timpul scurs.

„Pentru a reduce riscul de îmbolnăvire, cel mai bine este să aruncați alimentul sau să îl spălați foarte bine”, susțin specialiștii de la Mount Elizabeth Hospitals.