De ce vin imigranţii asiaticii să lucreze în România
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Screenshot-2025-10-31-083531.png) 
România a devenit, în ultimii ani, o destinație tot mai căutată pentru muncitorii din Asia și Africa. Pe șantiere, în fabrici, restaurante sau servicii de livrare, prezența lor a devenit parte din peisajul urban și industrial. Vin din Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, atrași de salarii mai mari și de stabilitatea pe care nu o găsesc acasă.
Salarii de şapte ori mai mari decât acasă
Diferența economică dintre țările lor și România este uriașă. În Nepal sau Sri Lanka, un salariu obișnuit rareori depășește 100 de dolari pe lună. În România, muncitorii pot câștiga de șapte ori mai mult. Un salariu de 600–700 de euro, de multe ori completat cu ore suplimentare, le permite să trimită bani familiilor rămase acasă, să plătească școala copiilor sau datoriile făcute pentru a ajunge aici, conform Playtech.
Potrivit datelor oficiale, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în România sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în construcții, industrie sau servicii. Pentru unii, munca fizică e grea, dar șansa unui venit stabil le oferă demnitate și speranță.
„Aici viața e altfel. Pot munci și pot ajuta familia. Nu e ușor, dar e mai bine decât acasă”, spune un muncitor indian dintr-un parc industrial de lângă București, potrivit Antena 3 CNN.
Cei mai mulţi bani merg către familii
Dacă pentru bărbați provocarea e munca grea, pentru femeile venite din Asia lupta e una emoțională. Multe dintre ele lucrează ca menajere, bone sau maseuze și trăiesc cu dorul copiilor rămași acasă.
„Viața mea e acolo pentru ei, dar sunt foarte departe. Altfel nu mă pot descurca. O fac pentru viitorul lor. Toți sunt la școală și eu trebuie să câștig mai mult ca să îi țin la studii”, spune Natchelle Lula, o maseuză din Filipine.
Cei mai mulți bani pe care îi câștigă sunt trimiși lunar familiei. Trăiesc modest, în camere comune sau apartamente închiriate împreună cu alte femei, dar sacrificiul lor întreține generații întregi acasă.
„Lucrez șase zile pe săptămână. Duminica vorbesc cu copiii pe video. Uneori plâng, dar mă gândesc că fac asta pentru ei”, spune o altă lucrătoare filipineză din București.
Schimbare vizibilă în societate
Pentru unii imigranți, România este prima țară europeană unde au găsit stabilitate. Într-o lume în care mulți pleacă spre Vest, acești oameni vin spre Est – spre o țară care are nevoie de forță de muncă și le oferă o șansă reală de integrare.
Pe șantierele din Iași, în hotelurile din Brașov, în depozitele din Arad sau pe străzile din Cluj, poveștile lor se repetă: tineri care au lăsat totul în urmă pentru a începe de la zero. Mulți spun că s-au adaptat ușor la români, pe care îi consideră prietenoși și răbdători.
Citeşte şi: De la tâmplar la star de cinema. Cum a ajuns un român vocea muncitorilor imigranţi din Bruxelles
„Când am venit, nu știam nimic. Acum știu să vorbesc puțin românește, am prieteni și îmi place mâncarea. Doar iarna e grea pentru mine”, spune un muncitor nepalez din Timișoara.
Sociologii consideră că acest val de imigrație aduce nu doar forță de muncă, ci și diversitate culturală. România, odinioară o țară de emigrație, începe să atragă tot mai mulți oameni din afara Europei, care o aleg pentru stabilitate și deschidere.
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/Buletin-de-vot-alegeri-democratie-electoral-votare-scrutin.jpg) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Cati-bani-cash-e-bine-sa-pastrezi-in-casa-pentru-situatii-de-urgenta.jpg) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/ansvsa.jpg) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Screenshot-2025-10-31-115310.png) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/sfm/2025/10/1747730017/23fc002ed96f8f9851251efba88dd0d9-t.jpg) 
                            :format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/sfm/2025/10/1747730017/ced30e9553eb5cec222547b6e50f1e3a-t.jpg) 
                            :format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/sfm/2025/10/1713176642/cf570441f25107e46beccc66ff037c2d-t.jpg) 
								:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/sfm/2025/10/1742457413/6bf78d115f15f3c71d2295907c2a8f49-t.jpg) 
								:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Flori_din_sapun.webp) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/george-simion-presedintie-scaled.jpg) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Cum-sa-fugi-de-ger.-10-destinatii-europene-unde-frigul-nu-exista.jpg) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/09/Nicusor-Dan-la-Timisoara.png) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/gheorghiu.png) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Mihai-Fifor.jpg) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/munteanu.jpg) 
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/08/oana-toiu-avem-functionari-trimisi-sa-promoveze-romania-in-strainatate-fara-sa-stie-engleza-sau-limba-tarii-gazda-992711.jpeg)