Cine este miliardarul care țintește imperiul petrolier global al Rusiei
La 71 de ani, cetățeanul suedez Torbjörn Törnqvist a reușit ceea ce puțini ar fi îndrăznit: să intre în epicentrul unei crize geopolitice și să preia operațiunile externe ale gigantului petrolier rus Lukoil. La scurt timp după ce compania a fost lovită de sancțiunile impuse de Statele Unite, Gunvor, firma elvețiană de trading fondată de Törnqvist împreună cu un asociat al lui Vladimir Putin, a încheiat un acord care ar putea schimba harta comerțului mondial cu energie.
Dacă Washingtonul și Londra vor aproba achiziția, Lukoil își va salva o parte crucială a activelor internaționale, iar Gunvor va transforma în realitate o ambiție de decenii și anume un imperiu energetic global. Compania va integra benzinării de la Bronx la Sicilia, rafinării din întreaga Europă și câmpuri petroliere din Orientul Mijlociu și Asia Centrală, scrie The Wall Street Journal.
Valoarea tranzacției rămâne necunoscută, iar structura exactă a acesteia nu a fost făcută publică. Surse apropiate procesului estimează însă că divizia internațională a Lukoil ar putea fi evaluată la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Finanțarea rămâne însă un puzzle complicat. Băncile occidentale privesc cu prudență orice legătură cu Rusia, iar cel mai probabil Gunvor va transfera către Lukoil o cotă din profiturile viitoare generate de activele achiziționate, după încheierea războiului din Ucraina.
De la Stockholm la frontiera globală a petrolului
Drumul lui Törnqvist spre poziția de „jucător-cheie” în piața energetică internațională începe la Stockholm, unde a studiat economia. Cariera sa a debutat la BP în anii 1970, într-o perioadă de redeschidere a piețelor petroliere după șocul embargourilor arabe. La mijlocul anilor ’90, după experiențe în mai multe firme de trading, și-a lansat propria afacere de vânzare a păcurii rusești din Estonia.
Atunci, antreprenorii occidentali se grăbeau să profite de oportunitățile pieței post-sovietice. Törnqvist a făcut o alianță care urma să definească viitorul său: asocierea cu Ghennadi Timcenko, fost funcționar sovietic și cunoscut al lui Vladimir Putin. Împreună, în 1997, au fondat compania care avea să devină Gunvor.
Un salt decisiv: salvarea petrolului lui Hodorkovski
Momentul definitoriu al ascensiunii Gunvor survenit după ce statul rus decide să confiște activele petroliere ale lui Mihail Hodorkovski, critic al Kremlinului. Gunvor s-a mișcat rapid și a organizat livrările de petrol, asigurând continuitatea exporturilor pe piața globală. De la o mică firmă baltică, Gunvor a devenit unul dintre cei mai mari jucători internaționali. Compania controla la un moment dat până la 30% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei. Secretul succesului? Logistică extrem de eficientă și abilitate strategică de a naviga într-un mediu geopolitic volatil.
Legături, zvonuri și sancțiuni
Törnqvist a declarat în 2007: „Nu negăm că avem contacte excelente, dar să-l implici pe domnul Putin sau pe angajații săi este pură speculație.” Timcenko, partenerul său, a catalogat zvonurile privind activitatea sa pentru serviciile secrete drept „poveste” și a spus că este prea ocupat pentru a se întâlni cu Putin, prietenul său de judo.
Criza reală a venit în 2014, după anexarea Crimeei. Sancțiunile americane împotriva lui Timcenko au amenințat existența Gunvor. Administrația Obama susținea că Vladimir Putin ar putea avea investiții în companie – acuzații respinse de Gunvor ca „false și revoltătoare”. Pentru a salva afacerea, Törnqvist a cumpărat participația lui Timcenko, a vândut activele rusești și a reorientat Gunvor spre piețe noi: gaze naturale lichefiate și SUA.
Profesorul Adi Imsirovic de la Universitatea Oxford a comentat: „Gunvor chiar a făcut curățenie după sancțiunile împotriva Rusiei, dar întreaga companie s-a născut și a crescut din afacerile, legăturile și experiența rusească.”
Preluarea Lukoil: o mutare de mare risc, dar cu recompense uriașe
Chiar dacă a redus expunerea în Rusia, Gunvor continuă să fie un exportator major și deține o participație într-un terminal uriaș din Sankt Petersburg. Până la invazia din 2022, Törnqvist vizita biroul Rosneft din Moscova. După începerea războiului, compania și-a restrâns rapid operațiunile, conform datelor de transport maritim și surselor interne.
Preluarea Lukoil este însă mai mult decât o simplă tranzacție: este un test de strategie într-un context geopolitic extrem de tensionat. Lukoil, controlat parțial de magnatul Vagit Alekperov, riscă să piardă până la 30% din venituri fără activele internaționale. Sancțiunile și vânzările forțate ar putea reduce producția totală de hidrocarburi cu 15-17%, având în vedere că în afara Rusiei compania produce 6,5% din petrol și aproape jumătate din gaze.
Lukoil în România
În România, Lukoil controlează rafinăria Petrotel din Ploiești, prin filiala elvețiană Litasco, și o rețea de circa 320 de benzinării, cu aproximativ 4.000 de angajați. Petrotel are o capacitate de procesare de 2,5 milioane de tone de țiței pe an, însă performanțele financiare au fost fluctuante: pierderi de 442 milioane lei în 2020 și 483 milioane lei în 2022, urmate de profituri modeste de 22 milioane lei în 2021 și 62 milioane lei în 2023.
Rețeaua de benzinării, administrată de Lukoil România SRL, a înregistrat o pierdere de 145 milioane lei în 2024, dar a fost profitabilă în anii anteriori. Aceasta ar putea atrage cumpărători regionali, precum SOCAR (Azerbaidjan) sau PKN Orlen (Polonia), companii care dețin deja rafinării în regiune. În schimb, interesul grupului MOL pare improbabil, atât din cauza dependenței sale de țițeiul rusesc, cât și a opoziției statului român față de preluările de active strategice de către companii ungare.