Carnea procesată, clasificată la fel de periculoasă ca tutunul și azbestul

Carnea procesată se află din nou în centrul unei controverse medicale. Un grup de oameni de știință britanici solicită guvernului să impună avertismente de sănătate similare celor de pe pachetele de țigări, după ce dovezi recente arată o legătură directă între consumul de bacon, șuncă și cancer.

Cercetătorii acuză conservanții pe bază de nitriți, utilizați pentru a da cărnii culoarea roz și gustul specific, că sunt responsabili pentru zeci de mii de cazuri de cancer în ultimul deceniu.

Nitriții, „culorile frumoase” care ascund un risc letal

Nitriții sunt adăugați în carnea procesată pentru a o menține proaspătă, apetisantă și pentru a preveni alterarea. Însă aceste beneficii vizuale și gustative vin cu un preț uriaș: formarea unor compuși cancerigeni în organism.

După ingerare, nitriții pot fi transformați în nitrozamine, substanțe extrem de toxice care atacă ADN-ul, materialul genetic al celulelor. Aceste molecule pot provoca leziuni microscopice ale ADN-ului în ficat, formând aducte de ADN care distorsionează structura genetică. În timp, aceste leziuni duc la erori în replicarea celulară, la mutații și la dezvoltarea tumorilor, în special la nivelul colonului.

În plus, nitrozaminele induc stres oxidativ, generând molecule reactive ce afectează suplimentar celulele. Combinarea acestor două procese, daune genetice și stres oxidativ, creează terenul ideal pentru apariția cancerului.

54.000 de cazuri de cancer colorectal, legate de consumul de carne procesată

Datele prezentate de cercetători sunt alarmante: în ultimii zece ani, aproximativ 54.000 de cazuri de cancer colorectal din Marea Britanie ar fi fost cauzate de consumul de carne procesată cu nitriți.

Încă din 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat carnea procesată ca „carcinogen de grup 1”, aceeași categorie în care se află tutunul și azbestul. Aceasta înseamnă că există dovezi convingătoare că astfel de produse pot provoca cancer la oameni.

De atunci, consensul științific s-a consolidat: zeci de studii independente au confirmat legătura directă între consumul de mezeluri și cancerul colorectal, iar unele cercetări au extins îngrijorarea și asupra cancerului de sân.

Europa reduce nitriții. Marea Britanie, rămasă în urmă

În timp ce Uniunea Europeană a înăsprit reglementările privind folosirea nitriților, reducând limitele admise și încurajând alternative mai sigure, Marea Britanie este acuzată că a rămas în urmă după Brexit.

Susținătorii reformei cer guvernului britanic să acționeze urgent:

• să elimine treptat aditivii periculoși,
• să introducă etichete de avertizare pe produse,
• și să sprijine producătorii care folosesc metode sigure de conservare.

„Din perspectiva sănătății publice, nitriții alimentari sunt un factor cancerigen prevenibil. Reducerea expunerii ar putea salva mii de vieți”, afirmă cercetătorii citați de Science Alert.

Industria cărnii contraatacă

Producătorii de carne procesată resping acuzațiile și susțin că nitriții sunt necesari pentru siguranța alimentară, prevenind dezvoltarea bacteriilor periculoase.

Totuși, mulți oameni de știință contrazic acest argument. Într-o epocă în care standardele de igienă și refrigerație sunt ridicate, spun ei, nu mai există motive pentru a folosi acești conservanți riscanți.

„Avem astăzi tehnologie suficientă pentru a produce mezeluri sigure, fără nitriți”, explică cercetătorii.

În Europa, numeroși producători au lansat deja bacon și șuncă fără nitriți, fără să fie raportate cazuri de toxiinfecții alimentare.

Inovația alimentară, cheia unui compromis

Schimbarea ar putea veni dinspre inovația alimentară, nu din interdicții bruște. Cercetătorii subliniază că există alternative naturale, precum extractele de legume bogate în antioxidanți sau metodele de fermentație controlată, care pot păstra gustul și culoarea produselor fără a produce compuși cancerigeni.

Dar dincolo de aspectul tehnologic, discuția are o dimensiune politică și morală: cât de mult este dispus un guvern să protejeze sănătatea cetățenilor atunci când interesele industriei alimentare sunt uriașe.

„Etichetarea clară și interzicerea treptată a nitriților ar fi o măsură minimă de responsabilitate publică”, spun oamenii de știință britanici. „Nu vorbim despre panică alimentară, ci despre prevenirea unui risc confirmat științific.”