Adevăratul deficit al României, mai mare decât în acte. Burnete: „Am plecat de la 9-10% din PIB”

România a construit ani la rând bugete „pe hârtie”, supraestimând veniturile și ascunzând cheltuielile reale, avertismentul vine chiar de la Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice, care susține că deficitul real al țării a fost mult mai mare decât cel raportat oficial, ajungând la 9-10% din PIB.

Burnete: „România are un fel greșit de a construi bugetele publice”

Într-un interviu la Digi24, Burnete a descris situația financiară a statului ca pe o „coregrafie a aparențelor”, în care cifrele din documentele oficiale nu reflectau realitatea din economie.

„România are un fel greșit de a construi bugetele publice: subestimează cheltuielile, supraestimează veniturile și apoi, la rectificare, vedem noi cum le mai aranjăm”, a spus consilierul.

El a explicat că, la preluarea mandatului, Guvernul Bolojan s-a confruntat cu un dezechilibru bugetar ascuns, format din datorii la concedii medicale, plăți amânate către furnizori și TVA nereturnat – o realitate „invizibilă”, dar care a împins deficitul la niveluri-record.

07:01, 07.11.2025 • Finanțe

Statul câștigă sute de milioane din CASS-ul pe pensii. Mamele, taxate în numele „echilibrului bugetar”

19:12, 06.11.2025 • POLITICĂ

Guvernul, contra cronometru: lipsa unei decizii privind reforma administrativă poate bloca bugetul țării

„Am plecat de la un deficit mai mare decât cel scris în acte. Probabil între 9 și 10%. Și, deși pare că nu s-a schimbat nimic, în realitate deficitul e deja pe o traiectorie de scădere”, a precizat Burnete.

Pentru consilierul prezidențial, bugetul pe 2026 devine testul de maturitate al statului român: nu mai e loc pentru iluzii contabile, ci pentru un exercițiu de onestitate fiscală.

„Trebuie să fim sinceri cu cetățenii și cu cei care ne finanțează. Bugetul din 2026 nu are voie nici să supraestimeze veniturile, nici să subestimeze cheltuielile”, a spus acesta.

Ce măsuri aduc bani în plus la buget

Întrebat ce alte măsuri, în afara creșterii taxelor, aduc venituri suplimentare la buget și contribuie la reducerea deficitului, consilierul prezidențial Radu Burnete a explicat că actualul executiv a început un proces amplu de limitare a cheltuielilor nejustificate.

Citeşte şi: Ministerul Finanțelor pregătește bugetul 2026: deficit de 6% și accent pe investițiile din PNRR

El a menționat că înghețarea pensiilor și a salariilor în sectorul public, aplicată în acest an, reprezintă una dintre principalele surse de economii. În plus, imediat după instalare, Guvernul Bolojan ar fi blocat mai multe tipuri de cheltuieli considerate „iraționale”, ceea ce a dus la o încetinire vizibilă a ritmului de creștere a cheltuielilor publice.

„Nu mai suntem pe traiectoria periculoasă a cheltuielilor scăpate de sub control, așa cum eram anul trecut, înainte de alegeri”, a subliniat Burnete, arătând că eforturile de disciplină bugetară încep să dea rezultate, chiar dacă efectele nu sunt ușor de observat de către cetățeni.

Consilierul a mai adăugat că cele mai mari reduceri de costuri urmează să fie făcute în administrația centrală și locală, unde există deja principii agreate și discuțiile sunt aproape de final.

„Suntem aproape de o decizie, iar în scurt timp vor fi anunțate măsuri concrete pentru aceste două zone”, a precizat Radu Burnete.

Datorii ascunse în hârtii

Întrebat dacă și acum există plăți amânate și TVA nereturnat, consilierul prezidențial a recunoscut că România scoate la lumină datoriile ascunse.

„Ce se întâmplă în clipa de față este că cu aceste cifre venim la, vedeți, sau Ministerul de Finanțe vine la lumină. Că de asta senzația e că deficitul nu scade deloc. Pentru că și unele cifre care erau într-o zonă gri astăzi le punem pe masă. Și ăsta să știți că e unul dintre motivele pentru care și Comisia și finanțatorii noștri internaționali nu ne-au downgradat și continuă să ne financeze. Pentru că această schimbare a atitudinii României în sensul în care punem cifrele corecte pe masă se vede și e vizibilă de către toată lumea”, a adăugat Burnete.

El a subliniat că măsurile Guvernului Bolojean, luate în iulie, operează doar până la finalul anului, iar efectul real se va vedea în 2026.