Un studiu explică de ce creierul „se deconectează” atunci când ești epuizat

Oricine a trecut printr o noapte albă știe cât de greu devine să rămâi atent, iar un studiu publicat pe 29 octombrie în revista Nature Neuroscience arată ce procese au loc în creier în acele momente în care te simți complet deconectat.

Ce se întâmplă în creier după o noapte nedormită

Cercetătorii au descoperit că, atunci când apare starea de epuizare, creierul eliberează lichidul cefalorahidian care în mod normal îl protejează și îl ajută să elimine reziduurile, iar acest lichid se reîntoarce apoi brusc în creier în momentul în care atenția revine.

Aceste episoade de pierdere a atenției sunt însoțite de modificări puternice ale fluxului sangvin și ale dimensiunii pupilelor. Până acum, aceste reacții fiziologice nu fuseseră observate ca parte a aceluiași mecanism.

„Prin faptul că am măsurat atât de multe tipuri de informații despre creier în același timp, am reușit să vedem că lucruri care păreau separate se mișcau de fapt împreună”, a spus Laura Lewis, profesor asociat de neuroștiințe la MIT, potrivit Live Science.

Cum au fost testați voluntarii

Somnul are un rol esențial în funcționarea creierului, iar specialiștii recomandă între șapte și nouă ore de somn pe noapte. Lipsa de somn afectează sănătatea mentală și fizică, dar și capacitatea de concentrare. Cercetătorii notează că baza neurală a pierderilor de atenție cauzate de somnul insuficient nu era până acum bine înțeleasă.

În studiu au fost incluși 26 de voluntari sănătoși cu vârste între 19 și 40 de ani. Fiecare participant a trecut prin două sesiuni, una în stare odihnită și una după o noapte întreagă fără somn. Cei odihniți dormiseră între șase ore și jumătate și nouă ore, iar cei din grupul privat de somn au fost ținuți treji în laborator.

Dimineața, tuturor le au fost montate capete EEG pentru a le fi înregistrate undele cerebrale, în timp ce erau supuși la scanări fMRI care monitorizau fluxul de sânge și circulația lichidului cefalorahidian. Un sistem de eye tracking măsura dimensiunea pupilelor. Participanții au trebuit apoi să identifice cât mai rapid imagini sau sunete și au fost rugați să stea și în repaus timp de 25 de minute pentru evaluarea activității cerebrale de bază.

Undele lente și semnele unui creier care alunecă spre somn

Așa cum era de așteptat, participanții obosiți reacționau mai greu și ratat semnalele mult mai des. Cercetătorii au observat însă ceva neașteptat, și anume valuri uriașe de lichid cefalorahidian însoțite de unde cerebrale lente, tipice somnului non REM.

Modelele erau similare cu cele apărute în tranziția dintre stadiile N1 și N2 ale somnului non REM.

„Acest fenomen fusese observat până acum doar în timpul somnului”, a explicat Laura Lewis.

Fluxul de lichid era strâns legat de dimensiunea pupilelor, intrarea masivă de lichid apărând imediat după dilatarea pupilelor, în timp ce eliminarea apărea după constricție. Legătura era mult mai evidentă la cei privați de somn.

„Când apar pierderile de atenție, lichidul este evacuat din creier, iar când atenția revine, lichidul se întoarce”, a spus Zinong Yang, autorul principal al studiului.