Vrei panouri fotovoltaice pe balcon? Cât plătești, ce economisești și ce obligații ai pentru a evita un incendiu
Kit-urile fotovoltaice care promit reducerea facturii la electricitate direct de pe balcon au devenit un produs tot mai căutat în magazinele de bricolaj și online. Sunt compacte, relativ accesibile și nu necesită intervenții în structura locuinței. Dar, în spatele acestui trend aparent inofensiv, specialiștii atrag atenția asupra unor riscuri reale: montarea improvizată a acestor sisteme poate duce la scurtcircuite, incendii și chiar punerea în pericol a întregii instalații electrice a blocului.
Incendii tot mai multe din cauza montajului necorespunzător
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență confirmă creșterea alarmantă a incidentelor: doar în primele opt luni ale acestui an au fost raportate 25 de incendii provocate de exploatarea defectuoasă a panourilor fotovoltaice, mai multe decât în tot anul anterior, când se înregistraseră 20 de cazuri.
Aceste sisteme pot fi cumpărate cu 2.000 – 3.000 de lei și includ panou solar, suport, microinvertor și accesorii pentru conectare la priză. Un kit de 400 W costă în jur de 2.642 lei și produce 1,5 – 2 kWh pe zi, ceea ce se traduce într-o economie lunară de aproximativ 60 – 80 de lei.
Eficiența este reală, însă instalarea lor nu este un simplu gest de bricolaj.
ANRE: instalarea trebuie notificată obligatoriu operatorului de distribuție
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei avertizează că orice astfel de echipament trebuie declarat operatorului de distribuție, chiar și atunci când energia produsă este folosită exclusiv pentru consum propriu.
„Utilizatorul are obligația de a notifica operatorul de distribuție referitor la modificarea instalației de utilizare prin montarea sistemului de producere a energiei electrice”, transmite ANRE.
Odată cu notificarea, utilizatorul trebuie să furnizeze documentele tehnice ale sistemului, astfel încât distribuitorul să poată verifica dacă produsul respectă cerințele de siguranță.
Această obligație derivă din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice publice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 59/2013.
Dacă se dorește livrarea energiei în rețea, utilizatorul trebuie să urmeze procedura de certificare ca prosumator, reglementată separat.
ANRE afirmă că nu deține date despre numărul sistemelor montate pe balcoane, întrucât monitorizează doar prosumatorii înregistrați oficial. Instituția subliniază că evaluarea potențialului energetic al fațadelor și balcoanelor este dificilă din cauza diferențelor mari de orientare, expunere la soare și limitări structurale.
În plus, introducerea masivă a unor astfel de sisteme ar trebui analizată și din perspectiva impactului asupra rețelei de distribuție.
Kit-urile vândute în magazine pot fi periculoase
ANRE atrage atenția că pe piață au apărut sisteme pentru balcon care pot fi conectate direct la priză, fără niciun control al distribuitorului de energie. Aceste echipamente, dacă nu sunt omologate sau sunt instalate incorect, pot genera incidente grave.
„Utilizarea acestor echipamente fără înștiințarea operatorului ar putea crește pericolul de incidente, scurtcircuite și incendii”, avertizează instituția.
Montajul trebuie realizat exclusiv de persoane autorizate, atestate de ANRE, iar în multe cazuri chiar manualele de utilizare stipulează că instalarea microinvertorului trebuie făcută de „un tehnician calificat”.
România numără deja peste 267.000 de prosumatori la finalul lunii septembrie, cu o putere totală instalată de 3.100 MW, ceea ce arată apetitul crescut al populației pentru energia regenerabilă.
Însă, odată cu apariția soluțiilor de tip plug-and-play, autoritățile avertizează că entuziasmul trebuie dublat de responsabilitate și respectarea regulilor tehnice pentru a evita riscurile.