Guvernul revizuiește pensiile magistraților: vârsta de pensionare până la 65 de ani și cuantum limitat la 70% din ultimul salariu

Guvernul României a discutat, în ședința de astăzi, un proiect de lege prin care se propun modificări substanțiale ale sistemului de pensii de serviciu pentru magistrați, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, personalul Institutului Național de Expertize Criminalistice și magistrații asistenți. Inițiativa vizează atât respectarea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și reașezarea sistemului de pensii speciale în raport cu principiile contributivității, echității și sustenabilității financiare.

Schimbările preconizate

Proiectul prevede o serie de măsuri menite să armonizeze pensiile de serviciu cu sistemul public de pensii și cu standardele Uniunii Europene:

• Vârsta de pensionare va fi stabilită gradual, începând de la 49 de ani în 2026 și ajungând la 65 de ani în 2041. Etapizarea urmărește prevenirea creșterilor bruște și asigură predictibilitate, securitate juridică și respectarea principiului neretroactivității legii.
• Vechimea minimă necesară pentru pensionare va fi de 35 de ani, calculată treptat și nu doar în magistratură, ci în totalul perioadei lucrate, pentru a menține corelarea cu principiul contributivității.
• Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul – media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții sociale în ultimele 60 de luni de activitate – cu o limitare la 70% din venitul net din ultima lună înainte de pensionare. Astfel, pensia de serviciu va fi apropiată de principiul contributivității, dar va păstra o componentă necontributivă, justificată de restricțiile profesionale ale magistraților și asimilatelor acestora.

O simulare realizată de autorități arată că un magistrat cu o carieră completă de 35 de ani, care a avut venituri în creștere de la aproximativ 11.500 lei brut la începutul carierei până la 33.000 lei brut la nivel mediu de Curte de Apel, ar obține, conform sistemului public de pensii, o pensie brută de aproximativ 11.000 lei (net 9.500 lei). În schimb, conform normelor propuse, aceeași persoană ar primi circa 17.000 lei brut (net 14.000 lei), ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de sistemul public de pensii. Această diferență reflectă componenta compensatorie a pensiei de serviciu, menită să protejeze independența și integritatea profesiei de magistrat.

06:20 • POLITICĂ

Zi decisivă la Guvern. Ilie Bolojan convoacă miniștrii după avizul CES pentru pensiile magistraților

17:00, 09.11.2025 • POLITICĂ

Oana Gheorghiu şi-a început mandatul cu stângul. A intrat în gura magistraţilor după ce a comparat pensiile cu „un fel de Caritas”

• Pensionarea anticipată va fi posibilă după atingerea vechimii de 35 de ani, cu o reducere de 2% din baza de calcul pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard de pensionare. Astfel, un magistrat admis la 22 de ani poate ieși la pensie la 57 de ani, dar cuantumul pensiei va crește progresiv pe măsură ce se apropie de vârsta de 65 de ani.
• Bonificațiile de 1% pentru fiecare an suplimentar de vechime și actualizarea pensiilor prin raportare la indemnizația de încadrare brută se vor aplica doar persoanelor care și-au dobândit deja dreptul la pensie, evitând astfel retroactivitatea.
• Eșalonarea vechimilor asimilate se va realiza treptat până în 2035, eliminând progresiv perioada de 5 ani de vechime în funcții asimilate pentru calculul pensiei de serviciu.

Proiectul include și armonizarea legislației: Legea nr. 303/2022 privind pensiile magistraților va fi aliniată cu Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023, pentru a asigura un tratament echitabil tuturor persoanelor active în domeniul justiției.

Inițiativa are la bază deciziile Curții Constituționale nr. 467/2023 și nr. 724/2024, care au constatat neconstituționalitatea unor prevederi anterioare ale legii pensiilor de serviciu. De asemenea, măsurile răspund cerințelor Jalonului 215 din PNRR, care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale și a fost motivul suspendării Cererii de Plată nr. 3 în 2025, implicând o sumă de 869 de milioane de euro, dintre care 231,2 milioane euro pentru jalonul 215.

Situația economică actuală a României amplifică urgența adoptării măsurilor. Conform Raportului anual 2024 al BNR, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, iar datoria publică a crescut la 54,8% din PIB, ca urmare a majorării cheltuielilor publice și a dobânzilor aferente datoriei. În lipsa unor măsuri de ajustare, România riscă să depășească pragul de 60% din PIB pentru datoria publică, precum și să încalce limitele deficitului bugetar stabilite prin acte normative primare.

Obiectivele proiectului

Prin aceste modificări, Guvernul își propune:

• reducerea graduală a cheltuielilor cu pensiile speciale, respectând principiul echității și al contributivității;
• stabilirea unui sistem predictibil și previzibil, cu norme clare și accesibile destinatarilor;
• menținerea componentelor compensatorii ale pensiilor, necesare pentru profesiile cu restricții specifice;
• alinierea vârstei de pensionare a magistraților la media Uniunii Europene, care este de 65 de ani;
• respectarea principiilor constituționale privind neretroactivitatea legii și securitatea juridică.

Impactul socioeconomic

Potrivit autorilor proiectului, modificările nu afectează drepturile câștigate ale persoanelor care se află deja în plată sau care au dobândit dreptul la pensie. Totodată, proiectul urmărește reducerea riscurilor macroeconomice generate de cheltuielile publice excesive și susținerea sustenabilității financiare a sistemului de pensii în contextul îmbătrânirii populației.