„Iluzie fiscală”: Consiliul Fiscal demontează scenariul Guvernului – corecția dură e inevitabilă

Ministerul Finanțelor a transmis, în seara zilei de 26 noiembrie 2025, Consiliului Fiscal (CF) proiectul celei de-a doua rectificări a Bugetului general consolidat pe anul 2025, însoțit de notele de fundamentare și proiectele de ordonanță pentru rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat. În baza articolului 53 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, Guvernul a solicitat opinia CF asupra documentelor, opiniile și recomandările acestuia fiind obligatorii de luat în considerare la elaborarea și aprobarea legilor bugetare.

Având în vedere termenul extrem de scurt până la adoptarea rectificării – planificată pentru azi, 28 noiembrie 2025 –, Consiliul Fiscal, organism de Daniel Dăianu, a emis o opinie preliminară, care analizează atât contextul macroeconomic, cât și coordonatele actualizate ale veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și conformitatea acestora cu regulile fiscale.

Context economic și necesitatea rectificării

În documentul CF se subliniază că România se află într-un mediu internațional nefavorabil și tot mai incert, în care tensiunile interne și provocările economice fac ca o corecție bugetară de amploare să fie inevitabilă. „Economia României, în pofida unor progrese semnificative, a avut o evoluție nesustenabilă în ultimii ani, ilustrată de dinamica deficitului bugetar și a datoriei publice, care a ajuns la circa 59% din PIB în iulie 2025, de la 35% în 2019”, se arată în opinia CF.

Consiliul Fiscal avertizează că, fără măsuri de corecție, România riscă o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale severe. „Corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării acestuia și al refinanțării datoriei publice. Lipsa acestor măsuri ar putea conduce la pierderea încrederii investitorilor și la creșterea costurilor de finanțare”, notează CF.

În opinia Consiliului, rectificarea bugetară de anul acesta poate fi considerată un punct de inflexiune în stabilizarea finanțelor publice. „Corecția este dureroasă și va dura mai mulți ani, dar este singura modalitate de a restabili încrederea în finanțele publice ale României”, se mai arată în document.

Dimensiunea și natura corecției bugetare

Guvernul a revizuit ținta de deficit cash pentru 2025 la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios, dar realizabil de către CF. Fără adoptarea măsurilor de corecție, deficitul ar fi putut depăși 9% din PIB. Consiliul atrage însă atenția că ajustarea nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor. „Teza potrivit căreia s-ar putea obține o colectare imediată mai bună a taxelor și impozitelor, evitând schimbări în regimul fiscal, este iluzorie. La fel, reducerea masivă a cheltuielilor nu era posibilă, dat fiind caracterul urgent al corecției”, se precizează în opinia CF.

În context, Consiliul subliniază că România se confruntă cu un nivel scăzut al veniturilor fiscale, de 28,7% din PIB în 2024, comparativ cu 35% în Cehia și Ungaria sau 40,1% media UE. Această realitate justifică necesitatea unor măsuri structurale, inclusiv reforme în colectarea fiscală. „O colectare mai bună a veniturilor fiscale nu este doar o problemă economică, ci și una de siguranță națională”, menționează CF.

Impactul asupra cheltuielilor și investițiilor

Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare ajustează marginal atât veniturile, cât și cheltuielile, în valoare de circa 1,8 miliarde lei, în principal la proiectele finanțate din fonduri europene și la cheltuielile de capital. Pe partea de cheltuieli, se înregistrează majorări pentru bunuri și servicii (+0,6 mld. lei), asistență socială (+1 mld. lei), cheltuieli de capital (+2,1 mld. lei) și proiecte cu finanțare nerambursabilă aferente CFM 2014-2020 (+3,1 mld. lei). Aceste creșteri sunt compensate de reduceri la alte categorii, cum ar fi dobânzile (-1,1 mld. lei) și proiectele finanțate din granturi PNRR (-2,1 mld. lei).

Consiliul apreciază pozitiv menținerea investițiilor publice la circa 7,8% din PIB, în special pe cele finanțate din fonduri europene, dar avertizează că rata de absorbție rămâne sub așteptări: doar 11,7% pentru cadrul financiar multianual și 31,6% pentru componentele granturilor PNRR, la finalul lunii octombrie 2025. „Evoluția absorbției fondurilor europene este o incertitudine majoră. Dacă nu se accelerează, impactul pozitiv al investițiilor publice va fi limitat”, se arată în document.

Conformarea cu regulile fiscale și traiectoria deficitului

CF analizează, de asemenea, respectarea regulilor fiscale. Plafonul nominal al cheltuielilor totale ale BGC a fost majorat cu 0,5 mld. lei, iar deficitul primar a crescut cu 1,1 mld. lei față de prima rectificare. Cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 1,1 mld. lei, ceea ce permite menținerea țintei de deficit nominal la 8,4% din PIB.

Pentru 2026, CF estimează un deficit de circa 6,5% din PIB, datorită efectului anualizat al măsurilor fiscale adoptate, inclusiv creșterea accizelor, introducerea CASS pentru pensii mai mari de 3.000 lei, creșterea impozitelor pe proprietate și pe autovehicule, precum și continuarea măsurii de înghețare a salariilor și pensiilor în sectorul public.

Critici și recomandări ale Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal subliniază că rectificarea bugetară este necesară, dar trebuie gestionată cu prudență. În opinia CF:

• Corecția are un impact regresiv și poate accentua inechitățile sociale.
• Veniturile fiscale scăzute fac necesare reforme structurale și măsuri de creștere a colectării.
• Absorbția fondurilor europene insuficientă poate limita efectele stimulative asupra economiei.
• Reducerea cheltuielilor trebuie echilibrată, pentru a evita perturbări sociale și economice majore.

„Este important să existe un interval de timp rezonabil pentru analizarea documentelor bugetare, adecvat complexității acestora. Adoptarea rapidă a rectificării fără o analiză detaliată poate genera riscuri economice și sociale”, se precizează în opinia preliminară a CF.