Administratorii Autorității Aeronautice, cu Mîndrescu în frunte, au dat în judecată Transporturile, AMEPIP și AACR

Membrii Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), cu Bogdan Mîndrescu în frunte, zis ”Sforarul Vuitton”, au înregistrat, pe 28 noiembrie, la Judecătoria Sector 1 București un dosar civil cu obiect de „obligație de a face”, prin care au acționat împotriva a trei instituții publice: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și, formal, AACR prin Directoratul General (DG). Dosarul a fost înregistrat sub numărul 49103/299/2025, fiind în prezent la stadiul de fond, fără stabilirea primei ședințe publice.

Litigiul are ca obiect punerea în aplicare a recomandărilor dintr-un raport al Curții de Conturi, contestat de managementul DG al AACR. Raportul a vizat recuperarea unor sume plătite anterior unui fost angajat, precum și întârzierea recuperării pierderii înregistrate de AACR în 2020, în condițiile în care instituția dispunea de rezerve financiare suficiente. Potrivit raportului, această întârziere a afectat cota de vărsământ la bugetul de stat din profitul AACR, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.

18:17 • POLITICĂ

Triplă decizie majoră a Guvernului: pensiile magistraților, bugetul și super-agenția statului

14:00, 27.11.2025 • Dezvăluiri

Guvernul recunoaște că păstorește o super-agenție cu puteri nelimitate

Raport contestat, tensiuni amplificate

MTI și AMEPIP, instituțiile pârâte, ar fi fost favorabile aplicării Raportului Curții de Conturi. Conform OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aceste instituții monitorizează și evaluează performanța managementului în cadrul contractelor de mandat, inclusiv aprobarea sumelor aferente indemnizației variabile pentru membrii CA. În cazul AACR, se pare că aceste sume nu au fost aprobate, pe motiv că implementarea recomandărilor Curții de Conturi nu a fost realizată conform așteptărilor instituțiilor tutelare.

Astfel, dosarul deschis de membrii CA poate fi interpretat ca o acțiune prin care administratorii urmăresc obligarea instituțiilor tutelare să valideze deciziile și drepturile financiare pe care le consideră cuvenite în exercițiul mandatului lor.

Membrii Consiliului de Administrație implicați în dosar

Litigiul a fost inițiat de următorii membri ai CA:

Bogdan Mîndrescu a fost numiut sforarul „Vuitton” al Ministerului Transporturilor pe perioada cât a fost secretar de stat. Acum este director al Companiei Naționale Aeroporturi București, societatea care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa. Soțiile lui George Bogdan Ilea, Lucian Taropa, Mihai Neacșu și Eduard Mike lucrează în instituții publice: AFIR, Camera Deputaților, Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței, respectiv Imprimeria Națională.

Lucian Taropa este, de aproximativ trei luni, director general la Aeroportul Timișoara, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și autorizată, din punct de vedere tehnic, de AACR. Mihai Neacșu, mecanic agricol, este fratele lui Marian Neacșu, vicepremier. Alexandru Anghel, după ce a fost schimbat din funcția de director general la Aeroportul Brașov — aeroport autorizat de AACR — s-a transferat la Aeroportul Cluj-Napoca, unde gestionează proiectele de investiții și modernizare, de asemenea autorizate de AACR. Mike Eduard și Bogdan Mîndrescu au ceva în comun: ambii au studiat, printre altele, la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), la Facultatea de Management în Dezvoltare Rurală și Agroturism.

Anul trecut, membrii Consiliului de Administrație au participat la un curs la Cumpătu, iar anul acesta s-au deplasat la Sovata pentru a-și consolida cunoștințele legate de OUG 109 și, mai ales, de OSGG 600/2018, cu referire la SCIM — Sistemul de Control Intern Managerial. Acest sistem, prevăzut prin ordinul Secretariatului General al Guvernului, stabilește cadrul legal prin care entitățile publice trebuie să-și organizeze procedurile interne de control, verificând legalitatea, eficiența și transparența deciziilor și gestiunii resurselor.

Practic, aceste cursuri vizează formarea membrilor CA în domeniul guvernanței și performanței manageriale, conform standardelor legale de control intern. În realitate, însă, ele au un caracter apropiat de „turism școlar”: participanții pot veni chiar și cu familia, iar în paralel se organizează o așa-numită ședință a CA, care le permite să încaseze indemnizația aferentă prezenței.

Rolul instituțiilor pârâte

• AACR – Directoratul General (DG): contestă Raportul Curții de Conturi, argumentând că măsurile propuse nu sunt aplicabile sau că au fost implementate eronat.
• MTI: ca autoritate tutelară, monitorizează respectarea indicatorilor de performanță din contractele de mandat și aprobarea sumelor din indemnizațiile variabile.
• AMEPIP: are rolul de supraveghere și evaluare a performanței financiare a AACR și monitorizează implementarea recomandărilor Curții de Conturi, conform OUG 109/2011.

Prin această acțiune în instanță, membrii CA solicită clarificarea obligațiilor instituțiilor tutelare și punerea efectivă în aplicare a recomandărilor, cu impact direct asupra resurselor financiare și a modului de calcul al profitului și al indemnizațiilor membrilor CA.

Ce a descoperit de fapt Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a identificat două nereguli majore la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), cu implicații financiare directe de aproape 9 milioane de lei. Una dintre ele vizează o despăgubire de aproape un milion de lei acordată în baza unei decizii judecătorești pentru hărțuire morală la locul de muncă, în timp ce a doua se referă la nevirarea către bugetul de stat a 50% din profitul net obținut în 2022.

Despăgubire plătită, dar fără cercetare administrativă

Potrivit raportului Curții de Conturi, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a achitat în 2023 suma de 993.041 lei în urma unei hotărâri judecătorești definitive, care a stabilit că un angajat a fost supus unui tratament de natură să îi afecteze demnitatea la locul de muncă. Instanța a calificat comportamentul la care a fost expus drept „hărțuire morală”, un fenomen tot mai frecvent semnalat în instituțiile publice, dar rar sancționat efectiv.

Despăgubirea a fost plătită de instituție, însă auditorii au constatat două probleme majore:

1. Înregistrarea contabilă eronată— suma a fost trecută direct la cheltuieli, fără a fi reflectată mai întâi în contul 473 („decontări din operații în curs de clarificare”), așa cum cer reglementările contabile. Această omisiune afectează imaginea reală a bilanțului instituției și creează aparența unei cheltuieli curente, nu a unui prejudiciu potențial recuperabil.
2. Lipsa unei cercetări administrative— deși decizia instanței implica responsabilitatea unor persoane din conducere sau din rândul personalului superior, AACR nu a demarat nicio investigație internă pentru a identifica vinovații. Potrivit Curții de Conturi, acest lucru contravine atât normelor de bună gestiune financiară, cât și Legii contabilității nr. 82/1991, care obligă instituțiile publice să întreprindă demersuri pentru recuperarea prejudiciilor.

Profit mare, bugetul păgubit

Cea de-a doua abatere identificată de Curtea de Conturi la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) vizează modul în care instituția a gestionat profitul net obținut în anul 2022. Conform documentului de audit, AACR a înregistrat un profit net de 15.756.123 lei, însă nu a virat la bugetul de stat 50% din această sumă, așa cum prevede în mod expres Ordonanța Guvernului nr. 64/2001, aplicabilă regiilor autonome și altor entități cu capital de stat care funcționează în regim de autofinanțare.

În loc să respecte obligația legală de vărsare a cotei de profit, AACR a decis să păstreze întreaga sumă, justificând că în anul 2020 a înregistrat pierderi de aproximativ 15 milioane lei și că ar fi fost „necesară acoperirea acestora” din profitul actual.

Totuși, auditorii au respins argumentația, explicând că pierderile din anii anteriori pot fi acoperite din rezervele existente, nu neapărat din profitul curent. În cazul AACR, rezervele contabile depășeau 34 de milioane lei, sumă mai mult decât suficientă pentru a compensa pierderea din 2020 fără a afecta obligațiile legale de plată către buget.

Ce spune legea

Conform OG nr. 64/2001, art. 1 alin. (1), regiile autonome și companiile naționale sunt obligate să distribuie 50% din profitul net realizat în anul precedent către bugetul de stat, cu titlul de vărsăminte. Excepțiile trebuie aprobate expres de Guvern, prin derogare, lucru care nu a fost solicitat și nici justificat corespunzător de AACR.

Refuzul de a vira suma legal datorată a generat un prejudiciu direct la bugetul de stat în valoare de 7.878.061 lei, bani care ar fi trebuit să ajungă în fondul general consolidat și să poată fi folosiți, de exemplu, pentru cheltuieli publice esențiale — infrastructură, sănătate, educație sau siguranță aeriană.

Ce a cerut Curtea de Conturi

În urma acestor constatări, Curtea de Conturi solicită:

• corectarea evidențelor contabile;
• declanșarea unei cercetări administrativepentru despăgubirea plătită;
• declararea și virarea sumelor neplătite către buget, plus eventualele penalități;
• revizuirea politicilor contabile și financiareale AACR.