România, în declin demografic accelerat: populația ar putea scădea cu până la un sfert până în 2080

România se confruntă cu una dintre cele mai ample scăderi demografice din Uniunea Europeană, iar noile proiecții publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă continuarea acestui trend până la orizontul anului 2080. Conform scenariului considerat cel mai probabil, populația rezidentă a țării va scădea cu 3,403 milioane de persoane față de 2025, echivalentul unui declin de 17,9%.

Datele sunt incluse în volumul „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, coordonat de Silviu Vîrva, vicepreședintele INS, și realizat de un colectiv de specialiști ai instituției. Lucrarea oferă o analiză amplă asupra evoluției populației totale și active, cu implicații directe pentru piața muncii, sistemele sociale și strategiile economice.

Trei scenarii, aceeași concluzie: populația scade

Proiecția INS evaluează evoluția demografică în trei variante — constantă, medie și optimistă — folosind date demografice actualizate privind populația rezidentă, natalitatea, mortalitatea și migrația internă și internațională.

Varianta constantă

Numită și „varianta reper”, presupune că nivelurile de fertilitate, mortalitate și migrație rămân la valorile din 2024. În această situație, populația ar scădea de la 19,036 milioane de persoane (2025) la 14,367 milioane în 2080 — o pierdere de 4,669 milioane de locuitori, aproape un sfert din întreaga populație.

12:23, 29.11.2025 • ECONOMIE

Șeful INS, despre paradoxul României digitale: Avem internet, dar ne lipsește arhitectura instituțională

15:09, 17.09.2025 • ECONOMIE

Crestere solidă în industrie: bunurile de folosință îndelungată dau tonul

Declinul ar fi resimțit în toate regiunile, cele mai afectate fiind:

• Sud-Muntenia: –949.000 locuitori
• Sud-Est: –920.000 locuitori
• Sud-Vest Oltenia și Nord-Est: pierderi de peste 500.000 locuitori

Ponderea populației vârstnice ar urca la 25,7%, în timp ce populația în vârstă de muncă ar scădea la 61,7% din total.

Varianta medie (cea mai plauzibilă)

INS consideră această variantă drept scenariul de referință. Pe baza unei ușoare creșteri a fertilității și a îmbunătățirii speranței de viață, populația ar scădea la 15,633 milioane locuitori în 2080.

Regiunile sudice sunt cele mai afectate:

• Sud-Vest Oltenia: –36,5%
• Sud-Est: –34%
• Sud-Muntenia: –27,5%

Regiunile cu cea mai mică scădere sunt:

• Centru: –5,5%
• București-Ilfov: –6%
• Nord-Vest: –9%

Raportul de dependență demografică urcă la 65,5%, semnalând presiuni crescute asupra sistemului de pensii și asupra forței de muncă.

Varianta optimistă

Chiar și în condiții favorabile — creșterea fertilității și a speranței de viață — populația ar pierde 1,923 milioane persoane, ajungând la 17,113 milioane în 2080.

Surprinzător, două regiuni ar înregistra creșteri ale populației:

• Centru: +5,8%
• București-Ilfov: +1,4%

În același timp, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est ar continua să se depopuleze masiv, cu reduceri de peste 27%.

Raportul de dependență demografică urcă însă cel mai mult în acest scenariu, la 77,5%, din cauza creșterii ponderii populației vârstnice.

Declin accentuat al populației active

Toate scenariile arată o scădere semnificativă a populației active până în 2080. Dacă în 2024 România are aproximativ 8,304 milioane de persoane active, în 2080 numărul acestora va scădea la:

• 6,027 milioane (varianta constantă)
• 6,226 milioane (varianta medie)
• 6,535 milioane (varianta optimistă)

Reducerea variază între 21,3% și 27,4%.

Zonele cele mai afectate sunt din nou cele sudice:

• Sud-Vest Oltenia: –40% până la –45%
• Sud-Est: –35% până la –40%

În timp ce regiunile dinamice economic — București-Ilfov, Nord-Est, Centru — pierd mai puțin din forța de muncă.

Populația ocupată urmează același traseu, coborând de la 7,853 milioane (2024) la între 5,722 milioane și 6,196 milioane în 2080.

Raportul de dependență economică (persoane neocupate la 1.000 de persoane ocupate) urcă de la 1.413‰ la valori cuprinse între 1.511‰ și 1.762‰.

Natalitate scăzută și migrație accelerată

INS arată că dinamica demografică a ultimului deceniu anticipează declinul din scenariile de proiectare:

• În 2024 au fost înregistrați 600 de copii, rata natalității fiind de doar 7,5 născuți-vii la 1.000 locuitori.
• Speranța de viață în 2024 a ajuns la 77,08 ani (73,48 ani bărbați, 80,70 ani femei).
• Migrația rămâne un factor major al scăderii populației. După vârful de 100 emigranți în 2007, România a continuat să piardă populație către statele UE.
• În 2024, 200 de persoane au emigrat (date provizorii), menținând presiunea asupra forței de muncă.

„Trăim o perioadă în care schimbările demografice sunt dificil de anticipat, însă această lucrare oferă o imagine riguroasă asupra evoluției populației României până în anul 2080”, afirmă Silviu Vîrva.

România intră într-o nouă etapă demografică

Indiferent de scenariul analizat, România va avea în 2080 o populație mai mică, mai îmbătrânită și cu o forță de muncă redusă. Diferențele regionale se vor accentua, cu sudul țării în declin profund și cu zonele dezvoltate menținându-și atractivitatea.

Proiecțiile INS arată clar nevoia unor politici publice orientate spre:

• creșterea natalității,
• reducerea emigrației,
• atragerea forței de muncă,
• adaptarea sistemului de pensii și sănătate la o societate tot mai îmbătrânită.

Instrumentele statistice oferite de acest volum devin astfel esențiale pentru strategia pe termen lung a României, într-un context demografic aflat într-o continuă deteriorare.