Ciolacu atacă Guvernul Bolojan: Reforma nu mai salvează, ci înfricoșează România

De Ziua Națională, fostul premier Marcel Ciolacu a lansat critici dure la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzând că actuala putere conduce prin inducerea fricii și panicii economice. Potrivit lui Ciolacu, această strategie transformă conceptul de reformă într-un pretext pentru concedieri și sărăcirea populației, în loc să ofere soluții concrete pentru dezvoltarea țării. 

Critică directă la liderii actuali

Marcel Ciolacu a explicat că alimentarea deliberată a fricii duce la pierderea încrederii publice, iar crizele create artificial devin imposibil de gestionat.

„Orice criză pornește de la neîncredere. Când sperii populația, creezi o criză artificială doar ca să pozezi apoi în salvator. Problema este că nimeni nu te mai crede, iar criza se adâncește”, a spus Ciolacu, evidențiind cum mesajele alarmiste din Palatul Victoria și Cotroceni amplifică instabilitatea.

Fostul prim-ministru a nominalizat premierul Ilie Bolojan și pe primarul Nicușor Dan, acuzându-i că folosesc inducerea panicii ca strategie politică. Ciolacu a subliniat că guvernarea prin criză creează o situație în care nimeni nu mai poate controla efectele:

06:58, 14.11.2025 • POLITICĂ

Ciolacu îl atacă dur pe Bolojan: Se crede un fel de Mesia al României

11:40, 08.11.2025 • POLITICĂ

Salonul auto de lux al congresului PSD, la Romexpo

„Creezi o criză ca să te erijezi în salvator. Dar din criza pe care o generezi singur nu mai iese nimeni”, a declarat el, explicând că mesajele apocaliptice nu pot înlocui politici publice eficiente.

Această abordare, spune Ciolacu, riscă să împingă România spre un colaps economic care nu ar exista fără comunicarea iresponsabilă a actualului executiv.

„Reforma a devenit sinonimă cu frica”

Într-una dintre cele mai critice declarații, Ciolacu a atras atenția că termenul „reformă” a fost compromis de guvernarea Bolojan. În viziunea sa, românii percep reformele doar ca pe tăieri, concedieri și scădere a nivelului de trai, nu ca pe oportunități de modernizare sau eficiență administrativă.

„Am distrus cuvântul reformă. Când românul aude azi de reforme, se gândește imediat la concedieri colective, tăieri și sărăcie. Nu la eficiență, nu la modernizare”, a spus Ciolacu, subliniind necesitatea unui plan coerent de reorganizare instituțională, care să nu fie bazat pe șocuri administrative.

Fostul premier a criticat și majorarea TVA-ului, considerând-o una dintre cele mai greșite decizii economice recente. Ciolacu a explicat că scumpirea produselor și blocarea puterii de cumpărare afectează în special persoanele cu venituri mici.

„Mărirea TVA-ului duce direct la inflație. La fiecare procent în plus, ai creșteri de prețuri și scădere de putere de cumpărare. Săracul este lovit de două ori: prin scumpiri și prin blocarea salariilor”, a declarat el.

În plus, fostul premier a comparat actuala situație cu perioada guvernării sale, subliniind că investițiile au fost oprite, salariile și pensiile au rămas înghețate, iar deficitul este aproape la fel.

Transparența și responsabilitatea, priorități pentru Ciolacu

În contextul dezbaterilor privind CSAT și posibila anulare a alegerilor, Ciolacu s-a declarat ferm pro-transparență. El a afirmat că nu a fost protejat de nimeni și nu a comis fapte ilegale în timpul mandatului său, subliniind că desecretizarea ședințelor CSAT este esențială pentru recâștigarea încrederii publice.

„Categoric sunt de acord”, a spus el, referindu-se la posibilitatea publicării deciziilor CSAT, evidențiind rolul transparenței în consolidarea încrederii cetățenilor.

În final, Ciolacu a atacat direct modul în care Ilie Bolojan a ajuns la conducerea Guvernului, afirmând că premierul nu a crescut prin merite proprii, ci prin gestionarea unor stări de panică generate politic.

„Bolojan nu a crescut prin performanță. A crescut prin panică. Criza a fost motorul lui. Iar România nu poate fi condusă prin sperieturi”, a conchis fostul prim-ministru, punctând că liderii politici trebuie să ofere stabilitate, nu frică, pentru a asigura dezvoltarea economică și socială a țării.