Proiectele CSAT, prea scumpe pentru Hidroelectrica. Compania riscă pierderi de 1,5 miliarde de lei
Proiectele hidroenergetice de la Izbiceni-Dunăre și Islaz se confruntă cu provocări economice semnificative, iar viitorul lor depinde de sprijinul financiar extern. Un document oficial semnat de Casian-Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, scoate în evidență riscurile și pierderile financiare asociate acestor investiții dacă acestea sunt realizate exclusiv din fonduri proprii Hidroelectrica.
Potrivit documentului, „valoarea netă prezentă a realizării obiectivului din fonduri proprii este negativă, evidențiind impactul semnificativ al sprijinului financiar extern asupra rentabilității investiției”. Studiul de fezabilitate pentru AHE Cosmești-Movileni, proiect interdependent cu Izbiceni-Dunăre, arată pierderi de 718.355.134 lei în scenariul în care amenajarea râului Siret nu preia debitele estimate după punerea în funcțiune a Canalului de Irigații Siret-Bărăgan. În scenariul în care canalul este finalizat, pierderile cresc până la 878.724.196 lei.
Pentru AHE Islaz, documentul precizează că „în ipotezele analizate, investițiile din fonduri proprii Hidroelectrica este neviabile, fiind recomandată realizarea doar în situația cofinanțării din fonduri nerambursabile”. Practic, fără sprijin extern, implementarea proiectului devine extrem de riscantă din punct de vedere economic, iar raportul cost-beneficiu poate deveni nefavorabil pe termen mediu și lung.
Incidența factorului extern și incertitudinea regională
Documentul subliniază și provocările legate de colaborarea cu Bulgaria privind Complexul hidroenergetic Turnu-Măgurele-Nicopole, care creează „o incertitudine suplimentară asupra realizării obiectivului Amenajarea râului Olt pe sectorul Izbiceni-Dunăre. Centrala Hidroelectrică Islaz”. Aceasta face ca proiectul să fie și mai dificil de gestionat fără sprijin financiar european sau instituțional.
În acest context, Hidroelectrica a luat măsuri de precauție: „continuarea demersurilor de obținere a acordurilor de mediu pentru obiectivele aflate într-un stadiu avansat de execuție” și „amânarea inițierii oricăror cheltuieli suplimentare generate de realizarea studiilor de mediu, până la finalizarea unei noi analize de fezabilitate tehnico-economică”. Compania și-a ajustat planurile pentru a evita riscurile financiare suplimentare, iar proiectele Izbiceni-Dunăre și Islaz nu mai fac parte din planul de dezvoltare pe termen scurt.
Riscuri financiare majore și recalibrarea strategiei
Documentul menționează că „fără finanțare externă, Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni-Dunăre, Centrala Hidroelectrică Islaz, ar reprezenta o investiție cu grad ridicat de complexitate tehnică și risc economic”. Situația este de așa natură încât doar sprijinul european sau instituțional poate transforma proiectele într-un exemplu de integrare între energie regenerabilă, protecția mediului și dezvoltare durabilă.
Cifrele și concluziile nu lasă loc de interpretări optimiste. Doar o parte a componentelor energetice ar fi viabile fără finanțare externă, în timp ce beneficiile legate de irigații și protecția împotriva inundațiilor depind majoritar de sprijinul european. Documentul arată că „beneficiile irigațiilor protecția împotriva inundațiilor sunt mai mult de 50% componenta energetică a proiectului, intrând în sfera dezvoltării agricole durabile, ceea ce permite accesarea de fonduri europene destinate adaptării la schimbările climatice și gestionării resurselor de apă”.
În urma acestor constatări, Hidroelectrica și-a reorientat strategia – diversificarea portofoliului de producere a energiei electrice din surse regenerabile alternative, cum ar fi solar și eolian, devine prioritară. Proiectele Izbiceni-Dunăre și Islaz vor fi reevaluate în funcție de posibilitățile viitoare de finanțare externă și contextul legislativ, subliniind fragilitatea investițiilor mari din surse proprii în sectorul hidroenergetic.
Acuzele deputatului Mircea Fechet
În timp ce România plăteşte printre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană și depinde tot mai mult de importuri, investițiile hidroenergetice strategice – declarate de interes public major, potrivit deciziilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) – sunt blocate nu din cauza autorităților de mediu, ci din vina titularului, Hidroelectrica SA, susține deputatul Mircea Fechet, fost ministru al Mediului. Potrivit informațiilor publice furnizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MΜΑΡ), două proiecte derulate de compania Hidroelectrica SA se află în pericol de a fi respinse din cauza întârzierii sau nefinalizării procedurilor administrative şi de mediu obligatorii:
- AHE Cosmești – Movileni – prin Decizia de încadrare emisă la 14.11.2023 s-au cerut trei studii esențiale. Termenul-limită pentru depunere este 14.11.2025. Până azi, Hidroelectrica nu a depus documentația. Dacă nu se respectă termenul, solicitarea se respinge automat.
- CHE Islaz (AHE Olt Izbiceni – Dunăre) cererea de exceptare a fost depusă incomplet; completările solicitate de MMAP încă din 30.01.2023, reiterate la 08.2023, nu au fost transmise. Riscul de respingere a solicitării este iminent.
”Într-un context în care fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente, cu ploi torențiale, secete prelungite şi creşteri bruşte ale debitelor râurilor, importanța investițiilor în hidroenergie nu se limitează doar la aspectul energetic sau economic. Acestea reprezintă un instrument-cheie pentru protejarea comunităților vulnerabile şi pentru limitarea pagubelor produse de inundații, reducând presiunea asupra infrastructurii din aval şi putând salva vieți și bunuri materiale”, a spus Mircea Fechet.
Importanța celor două proiecte hidroenergetice
Proiectele hidroenergetice de la Izbiceni-Dunăre și Islaz reprezintă investiții strategice pentru România, cu un rol crucial în securitatea energetică și dezvoltarea durabilă. Hidrocentralele contribuie la gestionarea resurselor de apă, prevenirea inundațiilor și susținerea agriculturii prin irigații. De asemenea, ele pot sprijini tranziția către un sistem energetic mai curat și mai stabil, reducând dependența de sursele fosile.
r608B