Guvernul „are nevoie” de inflație – Avertismentul dur al lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, lansează un avertisment privind direcția economiei românești, susținând că inflația ridicată nu este doar un efect colateral al dezechilibrelor macroeconomice, ci un instrument prin care guvernul transferă costurile ajustărilor fiscale către consumatori și mediul privat. 

Inflația rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească. Deși rata anuală a inflației a coborât în luna octombrie la 9,8%, ritmul de reducere este sub așteptările Băncii Naționale a României, care a revizuit în sus prognoza pentru finalul anului și pentru 2026. BNR estimează o inflație de 9,6% la sfârșitul acestui an, comparativ cu 8,8% în prognoza anterioară, semn că presiunile asupra prețurilor persistă.

Politica fiscală, principalul motor al inflației

Potrivit lui Adrian Codirlașu, politica fiscală reprezintă factorul determinant al inflației ridicate. Majorările succesive de taxe din ultimii ani au alimentat creșterea prețurilor, fie direct, prin taxe plătite de populație, fie indirect, prin costuri suplimentare transferate de companii în prețurile finale.

„Avem o datorie publică ridicată și un deficit bugetar mare. Prin urmare, guvernul vrea inflație. Vrea inflație pentru că, în acest mod, transferă către consumator costul reechilibrării acestor dezechilibre, în special al deficitului bugetar”, a explicat președintele CFA România.

19:34, 13.12.2025 • ECONOMIE

Inflația care nu te lasă să dormi, dar nici să te panichezi

06:52, 11.12.2025 • ECONOMIE

Presiune tot mai mare pe români: impozite majorate și inflație estimată la 10%, avertizează un consultant fiscal

În opinia sa, deficitul bugetar de 9,3% din PIB înregistrat anul trecut a însemnat, practic, tipărire de bani prin emisiuni de obligațiuni guvernamentale. Acești bani au intrat în economie, au stimulat cererea și au alimentat inflația, într-un context în care oferta nu a ținut pasul. Analiza a fost prezentată în cadrul emisiunii „Cu cifrele pe masă”, unde economistul a detaliat principalele riscuri cu care se confruntă România la final de 2025 și în perspectiva anului 2026.

Taxe mai mari, creștere economică mai mică

Codirlașu avertizează că România se află într-un scenariu periculos, în care inflația rămâne ridicată, iar creșterea economică stagnează. Pentru 2025, CFA România estimează o creștere economică apropiată de zero, în timp ce inflația se menține în jurul valorii de 10%. Pentru 2026, se anticipează o reducere a inflației către intervalul 6%-7%, însă nivelul rămâne ridicat comparativ cu țintele băncii centrale.

Majorările repetate de taxe au devenit, potrivit economistului, „extrem de agresive” pentru economia privată. În ultimii trei ani, au fost cel puțin șapte episoade de creșteri fiscale, ceea ce a dus la retragerea unor companii din România și la relocarea afacerilor în alte țări, precum Bulgaria.

Șomajul, un semnal de avertizare

Un alt indicator îngrijorător este evoluția șomajului. După o perioadă în care piața muncii a fost dominată de deficit de forță de muncă, tendința s-a inversat. Creșterea șomajului sugerează o posibilă recesiune sau, cel puțin, o stagnare economică prelungită.

„Mergem de la o piață a angajatului către o piață a angajatorului, tocmai pe fondul acestei stagnări economice”, a subliniat Codirlașu, adăugând că taxarea excesivă pune presiune directă pe locurile de muncă și pe investiții.

Deficitul bugetar, problema nerezolvată

Deși majorările de taxe au adus venituri suplimentare la buget, acestea nu au fost suficiente pentru a reduce deficitul, din cauza creșterii accelerate a cheltuielilor publice. Cheltuielile de personal din administrația publică și alte cheltuieli discreționare au explodat, anul trecut fiind caracterizat de o risipă bugetară semnificativă.

Economistul compară situația cu experimentul „broaștei fierte”, în care taxele au crescut treptat, fără un moment de șoc, până la un nivel care a început să sufoce economia.

Datoria publică și costurile de finanțare

Datoria publică a României se îndreaptă către pragul de 60% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie emergentă. Deși procentul este inferior celui înregistrat de state precum Franța sau Italia, costurile de finanțare sunt mult mai ridicate.

România se împrumută la dobânzi de peste două ori mai mari decât aceste state, ceea ce înseamnă că serviciul datoriei va ajunge, în anii următori, la peste 3% din PIB doar pentru plata dobânzilor, devenind o frână serioasă pentru creșterea economică.

Deficitul de cont curent, un risc sistemic

Un posibil scenariu de criză ar putea veni prin deficitul de cont curent, estimat la aproximativ 8% din PIB. Acest dezechilibru trebuie finanțat prin fonduri europene, investiții străine directe sau împrumuturi externe. Într-un context de incertitudine globală, aceste surse pot deveni insuficiente.

Codirlașu amintește că un mecanism similar a stat la baza crizei din 2008-2009, când România a fost retrogradată în categoria „junk”. În prezent, țara se află pe ultima treaptă a ratingului investment grade, cu perspectivă negativă.

Fondurile europene, singura ancoră de stabilitate

Apartenența la Uniunea Europeană rămâne principalul factor care susține stabilitatea financiară a României. Fondurile europene pot acoperi o parte importantă din deficitul de cont curent și pot stimula creșterea economică.

Pentru 2026, România are o oportunitate majoră prin fondurile din PNRR, fondurile de coeziune și programul SAFE. Atragerea acestor resurse ar putea genera investiții, locuri de muncă și o reducere a presiunilor asupra bugetului.

Riscuri și perspective pentru 2026

Politica fiscală rămâne, în opinia CFA România, principalul risc atât pentru stabilitatea prețurilor, cât și pentru stabilitatea financiară. În lipsa unor reforme reale și a unei reduceri a cheltuielilor publice, presiunea asupra consumatorilor și companiilor va continua.

În același timp, există oportunități clare legate de fondurile europene și de o eventuală relansare economică, dacă finanțele publice sunt aduse sub control.