Alexandru Rogobete introduce măsuri pentru prevenția cancerului și problemelor de sănătate mintală
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni că a pus în transparență decizională o Hotărâre de Guvern prin care să transforme prevenția într-o politică publică aplicabilă. Scopul este să se intervină din timp înainte ca bolile să apară. Prin această inițiativă, ministrul vrea ca programele de sănătate să fie consolidate și să crească eficiența intervențiilor medicale preventive, nu să se ia măsuri abia când boala este deja instalată.
Ministrul Sănătății explică pe Facebook că în Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA se introduce profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura are o eficiență dovedită la nivel european, care reduce semnificativ riscul de infectare.
Un cadru legal clar pentru sănătatea mintală și prevenția consumului de substanțe
În domeniul sănătății mintale, cadrul legal permite intervenția timpurie. Acesta oferă acces la testare rapidă pentru consumul de substanțe psihoactive și evaluări psihologice pentru copiii sub 18 ani, astfel încât problemele să fie identificate devreme și abordate preventiv.
„Am pus astăzi în transparență decizională o Hotărâre de Guvern prin care se creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția să iasă din zona declarativă și să devină politică publică aplicabilă.
Este o continuare firească a mesajelor pe care le-am transmis constant: prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar când boala este deja instalată și posibilitățile de intervenție sunt limitate.
În Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA introducem profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere.
Este o măsură de prevenție utilizată la nivel european, cu eficiență dovedită, care reduce semnificativ riscul de infectare și permite intervenția înainte ca boala să apară.
În domeniul sănătății mintale, creăm cadrul pentru intervenție timpurie. Asigurăm acces la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducem evaluarea psihologică pentru copiii sub 18 ani. Problemele pot fi identificate la timp, iar îngrijirea medicală devine una preventivă și orientată spre viitor, nu doar una reactivă”, a scris ministrul pe Facebook.
Trei programe naționale noi de sănătate publică cu impact pe termen lung
Hotărârea prevede și înființarea a trei programe naționale de sănătate publică cu impact pe termen lung, și anume:
- Programul de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care organizează depistarea precoce la nivel populațional;
- Programul de screening neonatal, care identifică afecțiuni grave la nou-născuți înainte de apariția simptomelor ireversibile;
- Programul de îngrijiri paliative, care extinde serviciile pentru pacienții cu boli cronice progresive sau terminale, oferind îngrijire continuă la domiciliu, ambulatoriu, spitalizare de zi și prin echipe mobile.
„Prin aceeași Hotărâre, înființăm trei programe naționale de sănătate publică cu impact major pe termen lung. Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal stabilește, pentru prima dată, un cadru coerent de screening la nivel populațional. Astfel, depistarea nu mai este întâmplătoare, ci se realizează prin programe organizate, crescând accesul la diagnostic precoce și șansele de tratament eficient și supraviețuire.
Programul național de screening neonatal permite identificarea precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți, înainte de apariția simptomelor clinice ireversibile. Este una dintre cele mai eficiente forme de prevenție, cu impact direct asupra dezvoltării copilului și asupra calității vieții pe termen lung.
Programul național de îngrijiri paliative creează cadrul pentru extinderea serviciilor destinate pacienților cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Dezvoltăm îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, în regim de spitalizare de zi și prin echipe mobile, astfel încât îngrijirea să fie continuă, adaptată și centrată pe nevoile reale ale pacientului și ale familiei.
Transparența decizională reprezintă un instrument de lucru, nu o simplă formalitate. Așteptăm observații, propuneri și contribuții care să sprijine construirea unor programe funcționale, adaptate realităților noastre”, a explicat Rogobete.