Curtea Constituțională, din nou în impas pe legea pensiilor magistraților. Judecătorii, așteptați să decidă astăzi, după blocajul de weekend

Curtea Constituțională a României este așteptată luni, de la ora 10.00, să pronunțe o decizie crucială privind Legea pensiilor magistraților, după un weekend marcat de tensiuni și blocaje procedurale. Aceasta este a treia încercare a judecătorilor constituționali de a tranșa soarta legii contestate de Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce ședința programată duminică a fost suspendată din lipsă de cvorum.

Curtea Constituţională, aşteptată să se pronunţe

Situația s-a complicat duminică, 28 decembrie, când patru judecători susținuți de PSD au părăsit sala într-o pauză de deliberări și nu s-au mai întors, lăsând Curtea în imposibilitatea de a lua o decizie. Potrivit legii, pentru validarea unei hotărâri este necesară prezența a cel puțin șase dintre cei nouă judecători.

„Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis CCR într-un comunicat oficial.

14:37 • ACTUALITATE

Pensiile speciale: Curtea Constituțională amână decizia pentru luni

07:59, 28.12.2025 • ACTUALITATE

Moment-cheie pentru reforma pensiilor magistraților: verdictul CCR

Augustin Zegrean: „Duminica nu se judecă nicăieri în lume”

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a comentat situația inedită, sugerând că blocajul era previzibil.

„Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (…) Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a declarat Zegrean, subliniind dificultățile de consens în actuala componență a Curții.

Pe de altă parte, Valerius M. Ciucă, profesor de drept și fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a avut o poziție mult mai tranșantă, considerând gestul celor patru judecători drept o „autodemisie”.

„Dacă, în deliberare, un «judecător» nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. (…) Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicţional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecinţă, nu mai pot vota. Se află în afara ordinii constituţionale şi în afara normelor universale”, a explicat acesta.

Miza conflictului: modificări drastice ale condițiilor de pensionare

Legea, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe 2 decembrie, propune schimbări majore: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, vechime minimă de 35 de ani (nu doar în magistratură) și schimbarea modului de calcul al pensiei (55% din media veniturilor pe ultimele 60 de luni, cu o plafonare la 70% din venitul net).

Magistrații de la Înalta Curte reclamă, printre altele, că legea creează o „discriminare evidentă” față de alte categorii de pensii speciale și că afectează independența justiției.

„Contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, se arată în sesizarea ICCJ.