Fiscalitatea României: taxe mai mari, consum mai mic – ce s-a schimbat în 2025

România a intrat în 2025 cu o problemă care nu mai încăpea sub preș: deficitul bugetar ajunsese la 9% din PIB în 2024, iar datoria publică urcase spre 59% din PIB, de la 35% în 2019. În traducere liberă: statul trăia pe caiet, pe împrumuturi tot mai scumpe, iar „merge și-așa” începea să arate ca un sport extrem.

Autoritățile au spus clar că, fără corecții, riscăm pierderea încrederii investitorilor, creșterea explozivă a costurilor de împrumut și chiar o criză a datoriei suverane.

Așa a apărut pachetul fiscal-bugetar din 2025: măsuri multe, tari, nepopulare, cu impact imediat în prețuri și în dispoziția publică. Oficial, obiectivele au fost două: să crească veniturile statului într-o țară cu venituri fiscale foarte mici (sub 29% din PIB) și să limiteze cheltuielile permanente.

Rezultatul?

O economie frânată, o inflație care a luat viteză în a doua jumătate a anului și o senzație colectivă că plătim toți, dar nu e clar cine răspunde pentru gaura inițială. Hai să punem ordine: ce s-a adoptat, ce s-a aplicat efectiv și cum a schimbat 2025 economia României.

De ce a fost 2025 anul „întoarcerii cu fața la nota de plată”

2025 a fost, în esență, anul în care statul a încercat să-și refacă credibilitatea financiară. Nu din noblețe, ci din constrângere: când deficitul e uriaș și datoria urcă abrupt, piața te taxează. Și te taxează fără sentimentalisme, cu dobânzi.

În acest context, guvernarea a ales o combinație clasică de consolidare fiscală:

Creșteri de taxe indirecte (care se văd instant în prețuri), restrângeri de facilități, extinderea bazei de contribuabili și o promisiune de modernizare a colectării. S-a vorbit inclusiv despre un program informatic nou la ANAF, care ar „detecta fraude tip carusel”. Ca idee, mesajul a fost: „nu doar mărim taxe, ci și strângem mai bine ce se fură”.

Problema e că între intenție și efect, românul vede în primul rând bonul fiscal de la supermarket, factura la energie și plinul la pompă.

TVA și accize: lovitura mare care a împins prețurile în sus

TVA: de la 19% la 21% și un singur regim redus, mai strâns la curea

Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%. În același timp, regimul cotelor reduse a fost „simplificat”, adică înăsprit:

• s-a eliminat cota super-redusă de 5%;
• s-a eliminat cota de 9%;
• în locul lor s-a introdus o singură cotă redusă de 11%, aplicabilă unei liste mai restrânse de bunuri și servicii considerate de strictă necesitate: alimente de bază, medicamente, apă potabilă și pentru irigații, lemne de foc, cărți și manuale, servicii turistice și culturale etc.

Consecința a fost simplă: produse și servicii taxate anterior cu 5% sau 9% au ajuns la 11% din august, ceea ce a împins prețurile în sus, mai ales acolo unde comercianții au transferat rapid costul către consumator.

A existat și o perioadă tranzitorie importantă: livrările de locuințe cu suprafața sub 120 mp și valoare sub 600.000 lei, pentru care se achitaseră avansuri înainte de 1 august 2025, rămân taxate cu 9% până la 1 august 2026. A fost, practic, o plasă de siguranță pentru contracte semnate înainte de schimbarea regulilor.

Accize: combustibil, alcool, tutun și băuturi cu zahăr – toate au urcat

Tot de la 1 august 2025, statul a apăsat pe pedala accizelor:

• +10% la carburanți (benzină, motorină) și la alcool;
• +3% la tutun și produse din tutun (peste indexările anuale obișnuite);
• la băuturile răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr s-au introdus accize diferențiate, majorate semnificativ, în funcție de cantitatea de zahăr peste anumite praguri.

În plus, rovinieta (taxa de drum) a crescut de la 1 septembrie 2025, în special pentru vehiculele de mare tonaj, pe logica „taxării ecologice” a transporturilor.

Scopul declarat: mai multe venituri bugetare rapide și o apropiere de media UE la taxarea consumului, într-o țară care avea încasări mici din TVA raportat la PIB. Efectul resimțit: scumpiri în lanț, fiindcă atunci când combustibilul urcă, urcă tot ce se transportă.

Impozite directe: cota unică rămâne, dar „gardul” e mai înalt

Impozitul pe venit: 10% formal, dar mai puține portițe

Cota unică de 10% s-a păstrat formal, însă s-au restrâns sau eliminat facilități sectoriale. În 2025 au fost limitate facilitățile pentru salariații din construcții și agro-alimentar: veniturile care depășesc un anumit plafon au devenit impozabile.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, aceste modificări au contribuit la o creștere de 19,5% a încasărilor din impozitul pe salarii și venit în primele 10 luni din 2025 (față de 2024). E un salt mare, care arată două lucruri: s-a strâns mai mult, dar și că s-a umblat la un rezervor important de bani.

Criptomonede: impozitare mai dură din 2026

S-a introdus o reglementare nouă pentru câștigurile din criptomonede: de la 1 ianuarie 2026, tranzacțiile cu active digitale vor fi impozitate cu 16% pe profit, eliminând practic regimul anterior mai favorabil (care presupunea impozit de 10% cu deduceri sau exceptări pentru sume mici).

Mesajul e clar: „ați făcut bani digital, plătiți ca în lumea reală”.

Profitul companiilor: 16% rămâne, dar apare „impozitul minim” pentru marii jucători

Cota standard de impozit pe profit a rămas 16%, însă a apărut un instrument nou: impozitul minim pe cifra de afaceri (ICAS), destinat firmelor mari cu profit impozabil foarte mic raportat la venituri.

• 2% din cifra de afaceri pe semestrul I 2025;
• 4% din cifra de afaceri pe semestrul II 2025;
• suplimentar față de impozitul pe profit obișnuit.

Sectorul bancar a fost vizat explicit printr-un „impozit suplimentar” temporar, calculat ca procent din veniturile bancare, pe lângă impozitul pe profit. Rațiunea: contribuție excepțională la buget, în context de deficit ridicat. Reacția probabilă a băncilor, chiar dacă nu o scriu pe afiș: „plătim, dar o parte se întoarce în costuri”.

Dividende și chirii „hoteliere”: statul a mers direct pe bani

Dividende: de la 5% la 16% în câțiva ani

Impozitul pe dividende a avut o dinamică în trepte:

• în 2023 crescuse de la 5% la 8%;
• cadrul adoptat în 2025 a prevăzut:
  • 10% pentru dividendele distribuite în cursul anului 2025;
  • 16% începând cu dividendele plătite din 1 ianuarie 2026.

Practic, România revine la nivelul de impozitare de acum mai bine de un deceniu (16%), după o perioadă post-2016 mai „prietenoasă”.

Efectul imediat a fost previzibil: mulți acționari și-au anticipat distribuirea profiturilor în 2025, ca să prindă cota de 10%. Fenomenul s-a văzut în buget: veniturile din impozitul pe dividende au crescut cu peste 70% față de anul precedent.

Chiriile în regim hotelier: un regim unic, cu 30% cheltuieli forfetare

La finalul lui 2025 s-a regândit și regimul veniturilor din chirii în regim hotelier (platforme de tip Airbnb și Booking). S-a eliminat posibilitatea de impunere în sistem real sau la normă de venit și s-a introdus un regim unic:

• 30% cheltuieli deductibile forfetar din venitul brut anual;
• 70% din venitul brut rămâne bază impozabilă, ca venit din chirii.

E o simplificare administrativă, dar și un mod de a reduce „optimizările creative”.

Contribuțiile la sănătate: cine a fost băgat înapoi la plată

Pensionarii cu peste 3.000 lei: CASS pe partea care depășește pragul

De la 1 august 2025, pensionarii cu pensii peste 3.000 lei/lună au fost obligați să plătească 10% CASS pentru partea din pensie care depășește pragul.

Exemplul oficial e clar: la o pensie de 5.000 lei, se reține 10% pe 2.000 lei, adică 200 lei.

Până atunci, toți pensionarii erau integral scutiți de CASS, deci măsura a introdus, de facto, o reducere a pensiilor nete mai mari.

Dispare co-asiguratul „gratuit” și intră la CASS mai multe indemnizații

A fost eliminată calitatea de co-asigurat fără plată: membri de familie fără venituri care aveau asigurare medicală prin rude nu mai sunt acoperiți decât dacă își plătesc individual CASS, prin Declarația Unică.

Tot din august 2025, au devenit supuse reținerii CASS și alte categorii anterior exceptate, inclusiv: indemnizațiile de șomaj, de creștere a copilului, venitul minim garantat etc., pentru plata aferentă lunii august.

E una dintre cele mai sensibile zone, fiindcă lovește în gospodării care nu sunt neapărat „grase”, ci doar fragile.

PFA și profesii liberale: plafonul de calcul CASS explodează din 2026

Pentru activități independente (PFA, profesii liberale), schimbarea majoră e la baza anuală de calcul a CASS.

Până în 2024, pentru venituri independente peste praguri, contribuabilii datorau CASS la baze fixe de 6 sau 12 salarii minime.

Conform legii adoptate în septembrie 2025, de la 1 ianuarie 2026, baza anuală de calcul CASS pentru independenți crește la echivalentul a 72 de salarii minime brute.

Asta înseamnă un plafon mult mai ridicat, de șase ori față de înainte, până la care se calculează contribuția. Pe scurt: cine câștigă mult pe cont propriu va plăti proporțional mai mult la sănătate.

Cheltuieli sociale: înghețări, dar inerția a mers mai departe

Pensiile și salariile: pauză la creșteri în 2025

Pe partea de cheltuieli, statul a luat decizia de a îngheța temporar creșteri:

• pensiile din sistemul public nu au fost indexate la 1 ianuarie 2025;
• salariile bugetarilor au fost menținute la nivelul din 2024, fără majorări generale, cu unele ajustări punctuale.

Deși neindexarea pensiilor a redus cheltuiala față de scenariul obișnuit, cheltuielile totale cu asistența socială au continuat să crească nominal: +12,7% pe 10 luni, în principal din recalcularea unor pensii și din continuarea schemelor de compensare la energie.

La salariile bugetare, înghețarea a temperat creșterea masei salariale: cheltuielile de personal au crescut cu doar 5% față de 2024, sub inflație. Au fost reduse și unele sporuri/bonusuri și limitate angajările.

Chiar și așa, Consiliul Fiscal a atras atenția că pensiile și salariile au continuat să crească ușor nominal în 2025 din inerție: promoții, drepturi deja acordate anterior etc. Statul nu e un robinet pe care îl închizi brusc fără să curgă încă un pic.

Taxele locale și taxele „verzi”: creșterea din 2026 e, de fapt, semnată în 2025

Impozitul pe proprietate: baze multiplicate de 2,68 și creșteri medii de aproape 80%

În toamna lui 2025, Parlamentul a adoptat o nouă lege a taxelor locale, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026. Este tot o măsură asumată în 2025.

Baza impozabilă a clădirilor rezidențiale va fi actualizată la valori mai apropiate de piață: valorile din Codul Fiscal urmează să fie multiplicate de 2,68 ori (corespunzător inflației din ultimii ani).

Chiar și cu mecanism tranzitoriu (valoarea de piață integrală urmând să fie folosită abia din 2027), impozitele pe locuințe vor crește în medie cu aproape 80%, conform estimărilor experților.

Exemplu concret: pentru un apartament cu 3 camere în București, impozitul anual ar urca de la 198 lei la 355 lei.

S-a introdus și o suprataxă pentru proprietățile foarte scumpe: la clădirile rezidențiale evaluate la peste 2,5 milioane lei, proprietarii vor plăti un impozit suplimentar de 0,9% din valoarea ce depășește pragul.

Terenuri: se taie scutiri, inclusiv pentru ONG-uri și persoane cu dizabilități

Regimul fiscal al terenurilor agricole și al terenurilor deținute de diverse entități a fost modificat. Multe scutiri au fost eliminate: inclusiv terenurile deținute de ONG-uri, de persoane cu dizabilități sau de instituții culturale nu vor mai fi exceptate.

E o schimbare care va inflama inevitabil discuții: statul caută venituri stabile, dar atinge zone sensibile social.

Impozitele auto: „poluatorul plătește”, dar și electricele intră la contribuție

Legea adoptată în 2025 schimbă filosofia impozitării auto:

• mașinile electrice, anterior scutite, vor avea din 2026 un impozit anual simbolic de 40 lei;
• hibridele vor avea doar o reducere de 50%, față de 100% scutire înainte;
• se elimină scutirile pentru vehiculele deținute de ONG-uri.

Noul sistem diferențiază mai mult în funcție de capacitatea cilindrică și norma de poluare. Exemplu: pentru un autoturism Euro 0–3 cu motor între 1,6–2,0 litri, impozitul anual va fi 238–297 lei, iar pentru unul similar Euro 5 va fi 213–267 lei.

Și aici apare o suprataxă pentru lux: autoturismele cu valoare peste 375.000 lei vor plăti anual 0,9% din valoarea ce depășește plafonul.

Taxa pe colet: 25 lei pentru colete mici din afara UE

O noutate cu miros de vamă modernă: taxa fixă de 25 lei pe fiecare colet cu valoare sub 150 euro comandat online din afara UE (platforme precum Shein, Temu, Alibaba, Trendyol etc.). Măsura a fost adoptată în 2025, dar implementarea a fost amânată pentru 1 ianuarie 2026, din rațiuni administrative.

Scopul: venituri și acoperirea costurilor de procesare, dar și protejarea comerțului intern de influxul de produse foarte ieftine extra-comunitare.

Măsuri punctuale: mai puțină „șmecherie” fiscală, mai multă disciplină pe hârtie

În pachet au existat și prevederi cu rol de „așezare a mesei”:

• pentru a încuraja capitalizarea firmelor noi, s-a introdus obligația ca societățile cu venituri peste 400.000 lei/an să aibă capital social minim 5.000 lei, iar cele sub prag capital minim 500 lei la înființare (doar pentru firme nou-înmatriculate, nu retroactiv);
• s-a impus o limită de deductibilitate de 1% din profit pentru achizițiile de servicii de consultanță și management de la firme afiliate din străinătate, ca să se reducă externalizarea artificială a profiturilor.

În același timp, unele stimulente au fost păstrate din motive strategice: scutirea de impozit pentru veniturile programatorilor din IT a rămas în 2025 pentru salarii lunare până la un anumit plafon, iar facilitățile pentru construcții și agricultură au fost menținute parțial, cu plafonare la 10.000 lei și impozitarea diferenței.

Impactul economic: de ce 2025 s-a simțit ca un an cu frâna trasă

Inflația: un șoc în a doua jumătate a anului

Majorările de TVA și accize de la 1 august au produs un șoc de prețuri. La asta s-a adăugat eliminarea plafonului la prețurile energiei electrice pentru populație în iulie, iar combinația a împins inflația în sus.

Rata anuală a inflației a ajuns la 8,6% în septembrie 2025, față de 5,8% media pe 2024. În lunile august–septembrie s-au văzut scumpiri accelerate: în iulie 2025, prețurile au crescut cu 2,7% față de iunie, cea mai mare creștere lunară din acel an.

Reintroducerea accizelor majorate la carburanți și băuturi zaharoase a contribuit la scumpirea mărfurilor nealimentare cu 5% într-o singură lună. Inflația anuală a urcat aproape de două cifre: 9,9% în septembrie 2025, după ce coborâse la 5–6% la mijlocul anului.

Consumul: motorul României a fost încetinit intenționat

Consumului privat, motorul principal al creșterii din anii anteriori, i s-a pus frână: înghețări de venituri în sectorul public, eliminări de facilități, taxe mai mari, inflație mai mare. Venitul disponibil a scăzut, iar puterea de cumpărare a fost erodată.

În trimestrul III, consumul privat a stagnat sau chiar s-a contractat ușor. Pe ansamblul anului, prognoza a indicat o creștere economică aproape nulă: +0,7% în 2025, o revizuire severă față de așteptările inițiale.

În termeni concreți, efectele s-au simțit mai ales din toamnă: scumpiri la alimente, energie și combustibili. Aproximativ 200.000 de pensionari cu pensii peste 3.000 lei au văzut diminuări nete lunare între 5 și 200 lei, în funcție de cuantum, odată cu reținerea CASS.

Mediul de afaceri: între nemulțumire și ușurare

Reacția companiilor a fost mixtă. Patronatele au criticat creșterea poverii fiscale și impozitele noi, mai ales impozitul minim pe cifra de afaceri, care lovește firmele cu marje mici. Accizele mai mari au ridicat costuri de transport și producție, punând presiune pe prețuri și profituri.

Băncile au fost vizate de taxa suplimentară temporară, iar mesajul lor implicit a fost: costuri mai mari înseamnă, la un moment dat, creditare mai scumpă sau mai prudentă.

Pe de altă parte, investitorii au apreciat angajamentul pentru corecție macroeconomică, iar ratingul de țară a rămas în categoria recomandată pentru investiții după adoptarea pachetului fiscal.

Bugetul: s-a văzut o îmbunătățire, dar nu un miracol

După 10 luni din 2025, deficitul bugetar era de 108,9 miliarde lei (5,72% din PIB), ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent: 109,4 miliarde (6,22% din PIB). Diferența de 0,5 puncte procentuale din PIB indică o încetinire a deteriorării, nu o corecție spectaculoasă.

Ținta Guvernului pentru 2025 era un deficit de 8,4% din PIB, față de 9,3% în 2024, apoi reducerea la 6,2% în 2026, pentru a coborî treptat sub plafonul de 3% în anii următori.

Consiliul Fiscal a considerat realizabilă ținta de 8,4% pe 2025, dar doar cu absorbție integrală a fondurilor europene planificate și cu aplicarea strictă a noilor legi. A avertizat însă că ajustarea trebuie să continue și după 2025: altfel deficitul riscă să rămână la 6–7% din PIB, adică nesustenabil.

2025 a fost anul „disciplinei forțate”, dar miza reală e ce facem după

2025 și-a atins parțial scopul pe termen scurt: deficitul pare plafonat și ușor redus, veniturile au crescut, iar piețele au reacționat mai bine decât se temea lumea. Prețul a fost însă vizibil: inflație reaccelerată, consum frânat, presiune socială, nemulțumiri și o economie care a mers mai încet.

Pe termen mediu, povestea nu stă în procentele de TVA, ci în consecvență. Dacă măsurile rămân pe hârtie, dacă excepțiile reapar „pe prietenii”, dacă digitalizarea e doar o frază frumoasă, România se întoarce rapid la vechiul sport: deficit mare, împrumuturi scumpe, nervi publici.

Dacă măsurile sunt aplicate consecvent, există șanse ca România să evite o criză fiscală și să revină pe un drum mai sănătos: prognozele indică o accelerare a PIB la 2%+ în 2027, odată cu atenuarea consolidării fiscale, inflație readusă în țintă și un mediu de afaceri mai stabilizat.

Într-o frază:

2025 poate rămâne anul în care statul a început să-și plătească nota de plată – sau doar anul în care a cerut încă o rundă pe datorie, dar cu mai multă gălăgie.