Negrescu: Criza politică și efectele economice. Deprecierea leului este aproape inevitabilă în următoarele săptămâni
Criza politică din România începe să producă efecte economice concrete, iar primele semnale vin din partea investitorilor și a piețelor financiare. Consultantul economic, Adrian Negrescu, a declarat pentru PUTEREA că România riscă scumpiri, dobânzi mai mari și pierderea încrederii investitorilor.
În opinia lui Negrescu, problema majoră nu este doar încetinirea economiei, ci faptul că această criză de încredere vine într-un context deja fragil, într-o perioadă în care România nu își permite experimente politice și blocaje administrative. Adrian Negrescu spune clar că reacțiile piețelor sunt deja vizibile și că ele nu trebuie tratate ca simple fluctuații de moment, ci ca semnale serioase privind percepția investitorilor asupra riscului de țară.
„Vedem deja aceste scăderi semnificative pe Bursa de Valori București, care arată faptul că investitorii își pierd încrederea în ceea ce se întâmplă la București, pe scena politică. Asta este, cred eu, cea mai mare problemă în momentul de față. Nu suntem doar într-o perioadă dificilă economic, ci într-un moment în care această problemă de încredere s-ar putea să afecteze puternic România în perioada următoare”, a declarat Negrescu.
Când încrederea scade, capitalul pleacă, iar finanțarea devine mai scumpă
Analistul explică faptul că primul efect al unei crize politice prelungite este retragerea sau amânarea capitalului. Investitorii fug de incertitudine, iar banii se mută rapid spre zone considerate mai sigure și mai predictibile. În cazul României, această schimbare de percepție poate deveni extrem de costisitoare, pentru că statul depinde masiv de împrumuturi, iar orice deteriorare a imaginii sale financiare se traduce imediat în dobânzi mai mari.
Negrescu atrage atenția că acest mecanism nu lovește doar în finanțele publice, ci și în economie, în ansamblu. Statul plătește mai mult ca să se împrumute, companiile suportă costuri mai mari de finanțare, iar populația resimte toate aceste presiuni prin credite mai scumpe, investiții mai puține și consum afectat.
„Ce fac investitorii atunci când își pierd încrederea? Unu, își retrag banii din România, lucru care se vede pe Bursa de Valori București. Pe de altă parte cresc dobânzile la care se împrumută țara noastră. Și aici nu vorbim doar despre stat, ci și despre companii și persoane fizice. Să ne așteptăm ca în perioada următoare statul să se confrunte cu o problemă de finanțare”, avertizează consultantul economic.
România începe să fie taxată tot mai dur de piețe pentru impredictibilitatea de pe scena politică
Unul dintre cele mai sensibile semnale indicate de Adrian Negrescu este creșterea accelerată a dobânzilor la care se împrumută statul român. O asemenea evoluție înseamnă presiune suplimentară asupra bugetului, pentru că statul va aloca sume tot mai mari pentru plata datoriei și tot mai puțini bani pentru investiții, servicii publice sau măsuri de susținere economică.
Mai mult, această creștere a costurilor de împrumut transmite un semnal negativ și către mediul privat: dacă statul este perceput ca mai riscant, atunci întreaga economie este reevaluată în aceeași cheie. Din această perspectivă, instabilitatea politică poate deveni unul dintre principalii factori care alimentează neîncrederea și frânează investițiile.
„Se împrumută deja din ce în ce mai scump. A ajuns dobânzile la 7,2% față de șase cât erau acum o săptămână și jumătate. Iar acest lucru va face, într-adevăr, ca finanțarea statului să întâmpine destule probleme”, spune Negrescu.
El subliniază că nu este vorba despre o oscilație tehnică minoră, ci despre o mișcare cu semnificație majoră pentru stabilitatea economică a țării. România începe să fie taxată tot mai dur de piețe pentru impredictibilitatea de pe scena internă.
Deprecierea leului care aduce scumpiri în lanț este foarte probabilă
Un alt efect direct al prelungirii crizei politice este presiunea tot mai mare asupra cursului de schimb. Adrian Negrescu consideră că o depreciere a leului devine foarte probabilă dacă actualul climat de incertitudine continuă. Iar o monedă națională mai slabă nu înseamnă doar un indicator abstract din statisticile financiare, ci se transformă rapid în prețuri mai mari la raft.
Într-o economie dependentă de importuri, orice slăbire a leului se transmite în costurile bunurilor de larg consum, ale produselor alimentare, ale carburanților, ale medicamentelor și ale bunurilor nealimentare. Cu alte cuvinte, efectul final al conflictului politic ajunge să fie plătit de consumatorul obișnuit.
„Dincolo de efectele pe care noi le vom simți, o depreciere a cursului fiind aproape inevitabilă în orizontul următoarelor săptămâni. Dacă această criză politică se prelungește, ce înseamnă deprecierea leului? Înseamnă că tot ceea ce consumăm noi, de la alimente la produse nealimentare, tot ce aducem din import, se va scumpi”, explică economistul.
Adrian Negrescu leagă direct această perspectivă de zgomotul politic din România și avertizează că momentul este cu atât mai prost ales cu cât economia internațională traversează deja o perioadă de tensiuni majore.
„Asta este cauzată, de fapt, de acest zgomot de pe scena politică, care vine în cel mai prost moment cu putință, când deja economia mondială se confruntă cu o criză cum n-am mai văzut în ultimii 20 de ani”, punctează acesta.
Discursul anti-investitori și anti-multinaționale agravează neîncrederea
În analiza sa, Adrian Negrescu avertizează și asupra unui alt risc, mai puțin vizibil, dar cu efecte importante: deteriorarea climatului de afaceri prin mesaje ostile la adresa investițiilor străine și a mediului privat. Într-o perioadă în care România are nevoie de capital, de credibilitate și de continuitate în raport cu partenerii externi, orice retorică politică agresivă la adresa investitorilor poate accentua percepția de risc.
Consultantul economic consideră că mesajele de tip „nu ne vindem țara” și atacurile la adresa multinaționalelor nu fac decât să adâncească neîncrederea și să creeze impresia unei rupturi între discursul politic și angajamentele asumate de România în fața partenerilor europeni.
„Vedem în același timp acest mesaj de ‘nu ne vindem țara’, această luptă de clasă împotriva multinaționalelor, promovată puternic de cei care vor aducerea acestei coaliții, care, din punctul meu de vedere, generează mai multe probleme, dincolo de respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat în fața Comisiei Europene”, spune Negrescu.
Miza uriașă: fondurile europene și reformele din PNRR
Poate cel mai grav avertisment lansat de economist privește însă relația României cu finanțarea europeană. Negrescu amintește că România traversează această perioadă dificilă și cu sprijinul mecanismelor europene, iar blocajele politice pot compromite nu doar reformele asumate, ci și banii pe care statul îi are de atras în lunile următoare.
Acesta subliniază că România are un calendar clar de reforme și investiții, iar orice cădere a Guvernului sau întârziere administrativă poate pune în pericol sume esențiale pentru echilibrul bugetar și pentru proiectele publice majore.
„Avem un buget, avem un PNRR pe care trebuie să-l onorăm cu investiții până în august, dar suntem într-un acord de tip stand-by, nu cu FMI, cum s-ar crede, ci cu Comisia Europeană, care ne ajută să depășim această situație economică în care ne găsim”, afirmă Adrian Negrescu.
Economistul avertizează că miza imediată este uriașă: aproximativ 10 miliarde de euro care ar trebui încasați de România, cu condiția să își respecte angajamentele.
„Noi ne jucăm cu focul. Avem 10 miliarde de euro de încasat până în august, dacă ne ținem de reforme, dar gândiți-vă ce s-ar întâmpla în secunda în care acest guvern ar cădea, cât ar dura să se reorganizeze din punct de vedere administrativ și ce va însemna acest lucru din perspectiva atragerii fondurilor europene”, avertizează el.
„Avem buget” nu este suficient pentru a liniști piețele
Adrian Negrescu respinge ideea că simpla existență a unui buget ar fi suficientă pentru a calma temerile legate de evoluția economică. În opinia sa, piețele nu reacționează la declarații politice liniștitoare, ci la indicatori concreți: stabilitate, predictibilitate, costuri de finanțare, ritmul reformelor și capacitatea executivului de a funcționa coerent.
De aceea, spune el, mesajele optimiste venite din zona politică sunt contrazise chiar de realitatea din piețe. Scăderea Bursei și creșterea dobânzilor arată că mediul financiar privește cu îngrijorare ceea ce se întâmplă la București.
„Această idee cum că avem buget și, din această perspectivă, ar trebui să stăm liniștiți este contrazisă inclusiv din perspectiva a doi indicatori extrem de importanți: Bursa de Valori București, care se depreciază, și această creștere a dobânzilor la care se împrumută România, care este una semnificativă”, afirmă economistul.
Mai mult, el susține că reacția piețelor în cazul României este chiar mai dură decât în restul Europei. „Este cea mai amplă creștere a dobânzilor din toată Europa în momentul de față”, conchide Adrian Negrescu.
Criza politică riscă să devină o criză economică de încredere
România nu se confruntă doar cu o criză politică, ci cu riscul ca această criză să se transforme rapid într-o problemă economică de încredere, cu efecte directe asupra finanțării statului, asupra cursului valutar, asupra inflației și asupra accesului la fonduri europene.
Dacă instabilitatea se prelungește, costul nu va fi plătit doar în sondaje și în confruntări politice, ci și în dobânzi mai mari, scumpiri la alimente și produse din import, investiții întârziate și presiune suplimentară pe bugetul public. În această ecuație, avertismentul lui Adrian Negrescu este unul fără echivoc: România intră într-o zonă de risc în care fiecare zi de incertitudine poate costa bani reali.