Firmele intră în 2026 cu reguli mai dure: eșalonări doar cu garanții și termene scurte
La început de an, regulile jocului se schimbă pentru mii de firme care își achită taxele și impozitele cu întârziere. O facilitate folosită frecvent de companii pentru a câștiga timp în perioadele dificile, eșalonarea simplificată a datoriilor, dispare, fiind înlocuită de un sistem mai strict, care mută o parte din risc direct pe umerii antreprenorilor. Noile prevederi, intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2026, ridică deja semne de întrebare în rândul specialiștilor în drept și al mediului de afaceri.
- Reguli noi pentru amânarea datoriilor către stat
- Dispare eșalonarea fără garanții
- Fidejusiunea: când firma nu mai este singura responsabilă
- Când intervine garanția personală
- Ministerul Finanțelor: stoparea eșalonărilor repetate
- Avertismentul juriștilor: principiul SRL, pus sub presiune
- Termene mai scurte pentru alte obligații
Reguli noi pentru amânarea datoriilor către stat
Modificările sunt incluse în așa-numitul Pachet 2 de măsuri fiscale, promovat de Ministerul Finanțelor. Acesta schimbă fundamental modul în care firmele pot solicita amânarea plății obligațiilor fiscale restante.
Până acum, companiile puteau beneficia de o eșalonare simplificată, pe o perioadă de până la 12 luni, fără a fi obligate să depună garanții. Măsura fusese introdusă pentru a ajuta firmele afectate de lipsa de lichidități și a fost intens utilizată în ultimii ani, potrivit Digi24.
Dispare eșalonarea fără garanții
Începând cu 2026, această variantă este eliminată. În locul ei, statul introduce condiții suplimentare, printre care se află și posibilitatea solicitării unor garanții personale din partea beneficiarilor reali ai firmelor.
Practic, în anumite situații, eșalonarea datoriilor nu va mai fi acordată automat, ci doar dacă asociatul sau administratorul acceptă să se implice direct, inclusiv prin garantarea obligațiilor fiscale.
Fidejusiunea: când firma nu mai este singura responsabilă
În termeni juridici, garanția cerută poartă numele de contract de fidejusiune. Prin acest document, asociatul sau administratorul se obligă față de stat să achite datoriile firmei în cazul în care societatea nu mai poate face acest lucru.
Consecința directă este că răspunderea pentru datoriile eșalonate nu mai rămâne exclusiv la nivelul societății comerciale. Persoana fizică din spatele firmei ajunge să răspundă cu propriul patrimoniu, inclusiv cu bunuri personale.
Când intervine garanția personală
Autoritățile fiscale pot solicita fidejusiunea în special atunci când firma are și alte obligații care nu pot fi incluse în eșalonare. Este vorba despre datorii precum accizele, sumele de recuperat din ajutoare de stat sau restanțele provenite din eșalonări anterioare.
În astfel de cazuri, ANAF poate cere, pe lângă garanțiile standard, și angajamentul personal al asociatului sau administratorului.
Ministerul Finanțelor: stoparea eșalonărilor repetate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că scopul noilor reguli este descurajarea practicii eșalonărilor succesive, care se întind pe ani de zile, fără ca datoriile să fie achitate integral.
Potrivit oficialului, statul urmărește să crească șansele de recuperare a banilor și să îi determine pe contribuabili să fie mai disciplinați în plata celorlalte obligații fiscale curente.
Avertismentul juriștilor: principiul SRL, pus sub presiune
Specialiștii în drept fiscal și comercial avertizează însă că aceste modificări afectează unul dintre principiile de bază ale societății cu răspundere limitată: separarea clară între patrimoniul firmei și cel al persoanei fizice.
Prin introducerea garanțiilor personale, riscul antreprenorial se extinde dincolo de firmă, ceea ce poate descuraja inițiativa economică, în special în cazul micilor întreprinzători.
Termene mai scurte pentru alte obligații
Pachetul de măsuri fiscale mai prevede și reducerea termenului de plată pentru obligațiile care nu pot fi incluse în eșalonare, cum sunt amenzile sau creanțele transmise de alte instituții publice.
Acest termen va scădea de la 180 de zile la 60 de zile. Nerespectarea lui poate atrage pierderea eșalonării deja acordate pentru celelalte datorii fiscale, crescând presiunea asupra firmelor aflate în dificultate financiară.