Bani pentru cipuri: România trece pragul PNRR și intră în proiectul european strategic pentru semiconductori

România face un pas important într-unul dintre cele mai strategice sectoare ale economiei europene: industria semiconductorilor. Prin proiecte contractate de peste 375 de milioane de euro, statul român a depășit țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență, intrând într-un club select de țări care investesc masiv în microelectronică, procesoare cu consum redus de energie și tehnologii critice pentru viitor.

Țintele din PNRR, nu doar atinse, ci depășite

Potrivit unui anunț comun al Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și al Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, România a contractat proiecte în valoare de peste 375 de milioane de euro pentru dezvoltarea industriei de semiconductori.

Pragul minim asumat prin PNRR pentru acest domeniu era de 360 de milioane de euro, cu termen-limită 31 decembrie 2025. Autoritățile au confirmat că acest jalon a fost nu doar respectat, ci depășit, ceea ce consolidează poziția României în cadrul politicilor industriale europene.

Proiect strategic european: IPCEI pentru semiconductori

Fondurile sunt alocate în cadrul participării României la Proiectul Important de Interes European Comun (IPCEI) „Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare”, un program strategic al Uniunii Europene menit să reducă dependența de importuri și să întărească autonomia tehnologică a blocului comunitar.

06:28 • ACTUALITATE

România asfaltează un drum în Ucraina. Explicaţie din partea CNAIR

13:44, 09.01.2026 • SPORT

România dă lovitura în lumea sportului: Organizează Campionatul Mondial de handbal feminin U18 în 2026

În total, au fost selectate peste 10 entități participante sau asociate, iar prin acest jalon au fost semnate 23 de contracte de finanțare, atât cu participanți direcți, cât și indirecți implicați în proiectul european.

Proceduri deblocate și plăți deja efectuate

Reprezentanții MIPE au precizat că atingerea acestui obiectiv a fost posibilă după deblocarea procedurilor administrative, reluarea analizelor și constituirea unor echipe mixte de evaluare. Potrivit autorităților, aceste măsuri au fost luate în urma unei decizii politice clare de a valorifica oportunitatea strategică oferită de investițiile europene în semiconductori.

Pentru contractele semnate în anul 2024 cu participanții direcți din cadrul IPCEI, statul român a efectuat în decembrie 2025 plăți de aproximativ 112 milioane de lei. Aceste sume reprezintă primele tranșe din finanțările europene destinate dezvoltării proiectelor din domeniul microelectronicii și al procesoarelor eficiente energetic.

Mai mult decât proiecte punctuale: un ecosistem național

Autoritățile subliniază că programul nu vizează doar finanțarea unor inițiative izolate, ci construirea unui ecosistem național integrat. Acesta presupune colaborarea între companii private, universități și institute de cercetare, cu scopul de a dezvolta tehnologii avansate și competențe specializate.

„Structura a fost gândită astfel încât investiţiile europene majore să genereze un ecosistem naţional, în care companii, universităţi şi institute de cercetare colaborează pentru dezvoltarea de tehnologii, competenţe şi soluţii cu valoare adăugată ridicată, cu efecte economice pe termen lung”, au transmis reprezentanții MIPE.

Integrarea României în lanțurile europene de valoare din industria semiconductorilor este văzută ca un pas esențial pentru poziționarea țării într-un sector-cheie pentru industrii precum cea auto, telecomunicațiile, apărarea, inteligența artificială și echipamentele medicale.

România, pe lista viitoarelor inițiative strategice europene

Pe baza rezultatelor obținute în domeniul semiconductorilor, MIPE și MEDAT au anunțat că România se pregătește să participe la noi inițiative europene de tip IPCEI, considerate critice pentru economia viitorului.

Citeşte şi: Final de an cu investiții record: Sănătatea a primit miliarde prin PNRR

Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, semiconductorii avansați și infrastructura digitală, biotehnologiile, vehiculele curate, conectate și autonome, materiile prime critice și lanțurile valorice asociate acestora, precum și tehnologiile nucleare inovatoare.

Aceste direcții reflectă ambiția României de a se poziționa nu doar ca beneficiar de fonduri europene, ci ca actor activ în marile proiecte industriale și tehnologice ale Uniunii Europene.