România, la ghișeul dobânzilor: când statul plătește trecutul înainte să-și permită viitorul

Dezbaterile despre taxe, promisiuni și calendare electorale lasă adesea în plan secund o realitate care apasă constant asupra finanțelor publice: costul dobânzilor. Potrivit ministrului Radu Miruță, România achită în prezent pentru dobânzile la împrumuturi o sumă echivalentă cu aproape 3% din Produsul Intern Brut, bani care nu se regăsesc în investiții noi, spitale sau autostrăzi, ci acoperă exclusiv povara datoriilor acumulate.

Declarația a fost făcută luni seară, într-o intervenție la Euronews România, în care Miruță a descris situația bugetară într-un registru neobișnuit pentru discursul guvernamental. El a comparat finanțarea statului cu „trăitul pe caiet”, pe datorie, „ca la colțul satului”. Ministrul a spus că fără reduceri reale ale cheltuielilor publice, alternativa rămâne creșterea taxelor, iar cei care se opun ajustărilor ar trebui să își asume public acest lucru.

Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor are capacitatea de a observa „bit cu bit, cifră cu cifră” dacă instituțiile publice au redus sau nu cheltuielile. Un buget construit pe un deficit de aproximativ 6–6,5% din PIB, comparativ cu 9,4% anul trecut, ar fi, în opinia sa, dovada că măsurile au fost aplicate. În lipsa acestui rezultat, concluzia ar fi opusă.

Miruță a declarat că deciziile privind reducerea cheltuielilor trebuie luate înainte de elaborarea bugetului, nu în paralel cu acesta. Altfel, susține ministrul, construcția bugetară ar deveni un exercițiu bazat pe presupuneri politice, nu pe date certe. „Nu pot să creionez un buget estimând că poate coaliția se va răzgândi”, a afirmat el, explicând că arhitectura bugetului trebuie să reflecte decizii deja asumate, nu intenții.

În ceea ce privește calendarul, Radu Miruță a avansat un scenariu concret: dacă decizia politică este luată la începutul săptămânii viitoare, pachetul de legi privind reducerea cheltuielilor bugetare ar putea fi adoptat chiar în următoarea ședință de Guvern. Ulterior, Executivul ar urma să își asume răspunderea în Parlament, iar bugetul să fie construit pe noile coordonate. El a admis că opoziția poate utiliza instrumente parlamentare clasice, precum moțiunile de cenzură, dar a subliniat că acestea nu schimbă datele problemei fiscale.

Ministrul a mai precizat că discuțiile despre reducerea cheltuielilor nu sunt noi și că ele au avut loc și anul trecut. Diferența, spune Miruță, este că acum presiunea a devenit imposibil de ignorat. Conform acestuia, momentul actual marchează trecerea de la discurs la decizie, într-un context în care opțiunile sunt limitate.

„Nu ai loc în haina asta”, a sintetizat Miruță situația bugetară, folosind o altă imagine pentru a descrie constrângerea fiscală. „Ori slăbești, ori iei haina mai mare.” Tradus în termeni de politică publică, alternativa ar fi fie reducerea cheltuielilor, fie majorarea taxelor. Orice altă soluție, avertizează ministrul, ar însemna amânarea problemei și, implicit, costuri mai mari în viitor.