Românii, printre cei mai mari consumatori de alcool din lume. OMS avertizează: băuturile sunt prea ieftine, iar prețul real îl plătește sănătatea
Românii se află din nou într-un top îngrijorător la nivel internațional. Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății arată că europenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume, iar românii se numără printre cei mai expuși. Specialiștii OMS avertizează că alcoolul a devenit tot mai accesibil în multe state europene, în timp ce guvernele evită creșterea taxelor, în ciuda impactului major asupra sănătății publice.
Europa domină clasamentul global al consumului de alcool
Potrivit raportului publicat marți, 13 ianuarie, de Organizația Mondială a Sănătății și citat de Politico, Uniunea Europeană include șapte dintre cele zece țări cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor din lume. Printre acestea se află România, Letonia și Cehia, state în care consumul ridicat este o constantă de ani buni.
Datele OMS arată că alcoolul este tot mai ușor de cumpărat. Din 2022, berea a devenit mai accesibilă în 11 state membre ale UE, în timp ce băuturile spirtoase au devenit mai ieftine în 17 țări. Vinul rămâne un caz aparte, fiind complet neimpozitat în 14 state membre, inclusiv în mari țări producătoare precum Italia și Spania.
Alcoolul, un factor major de risc pentru sănătate
Raportul OMS subliniază că alcoolul este un factor major în apariția cancerului, iar riscul crește direct proporțional cu nivelul de consum. În același timp, consumul frecvent este asociat cu boli cardiovasculare, tulburări psihice precum depresia și alte afecțiuni cronice, toate punând o presiune suplimentară pe sistemele de sănătate deja suprasolicitate.
Specialiștii atrag atenția că, deși efectele sunt bine documentate, măsurile fiscale rămân insuficiente. Creșterea prețului alcoolului prin taxe este considerată una dintre cele mai eficiente metode de reducere a consumului, însă multe guverne evită acest pas.
De ce nu este taxat vinul în jumătate din UE
OMS consideră neobișnuit faptul că peste jumătate dintre țările UE nu aplică nicio taxă vinului. Economista OMS Anne-Marie Perucic explică faptul că această excepție are mai degrabă explicații politice și economice, nu de sănătate publică. Ea arată că protejarea industriei locale a fost prioritară în fața riscurilor pentru populație.
Explicând această situație, Anne-Marie Perucic a atras atenția asupra legăturii directe dintre accesibilitate și consum, subliniind că excluderea vinului de la taxare nu este justificată din perspectiva sănătății publice.
„Excluderea unui produs nu este ceva obișnuit. Este întotdeauna din motive politice, din motive socio-economice [cum ar fi] încercarea de a proteja industria locală. Evident, nu are sens din perspectiva sănătății”, a declarat Anne-Marie Perucic pentru POLITICO.
Costuri sociale mari, profit pentru industrie
OMS avertizează că alcoolul ieftin nu înseamnă doar consum mai mare, ci și efecte directe asupra siguranței publice. Crește riscul de violență, accidente și răniri, iar costurile ajung să fie suportate de întreaga societate.
Etienne Krug, director în cadrul OMS, explică faptul că accesibilitatea ridicată a alcoolului generează consecințe grave, în timp ce beneficiile economice rămân concentrate în industria producătoare.
„Alcoolul mai accesibil duce la violență, răniri și boli. În timp ce industria profită, publicul suportă adesea consecințele asupra sănătății, iar societatea costurile economice”, a declarat Etienne Krug.
În paralel cu aceste avertismente, Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru industria vinicolă, adoptând în decembrie un pachet de măsuri pentru protejarea sectorului, inclusiv în fața scăderii consumului și a schimbărilor climatice. Totodată, Comisia Europeană a retras recent propunerea privind o taxă la nivelul UE pentru băuturile alcoolice dulci, preamestecate, cunoscute sub numele de „alcopops”.
OMS atrage atenția că lipsa unor politici fiscale coerente riscă să adâncească problemele de sănătate publică, mai ales în statele cu un consum deja ridicat, precum România. Instituția avertizează că, fără intervenții ferme, costurile medicale și sociale vor continua să crească, chiar dacă alcoolul rămâne ieftin pe rafturi.